Linkuri accesibilitate

Coronavirus în România: Un medic detașat în lupta cu epidemia primește o diurnă de 20 de lei/ zi, un magistrat detașat, 400 de lei/zi.


Diurnele magistraţilor sunt de 20 de ori mai mari decât cele ale medicilor
Diurnele magistraţilor sunt de 20 de ori mai mari decât cele ale medicilor

Personalul medical detașat la alte alte spitale primește o diurnă de 20 de lei pe zi, în timp ce un magistrat detașat la CSM, ministerul Justiției sau la Inspecția Judiciară și care lucrează „de acasă” primește și 400 de lei pe zi.

Pe 30 martie, Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a emis un ordin privind stabilirea modului de detaşare/delegare a personalului medical pe perioada stării de urgenţă. Potrivit documentului, personalul medical nu poate refuza detașarea/delegarea dispusă, iar dacă acesta se face în alte localitați decât cele de domiciliu, unitățile sanitare unde este detașat/delegat au obligația de a-i asigura cazarea și hrana.

În anexa HG 714 din 2018 privind drepturile personalului pe perioada delegării și detașării în altă localitate se arată că „Persoana delegată într-o localitate situată la o distanţă cuprinsă între 5 şi 50 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă beneficiază de o indemnizaţie de delegare, în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte şi de autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea”.

Dacă o persoană este delegată la o distanță mai mare de 50 de kilometri de casă, ea primește 20 de lei diurnă pe zi și o alocație de cazare de 230 de lei pe zi.

Cine obține o diurnă de 20 de ori mai mare

Deși HG pare clară și nediscriminatorie, în același timp există în vigoare o altă normă, o ordonanță de urgență din 2006, care prevede că ”judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decat cea de domiciliu, beneficiază, pe toata durata delegării sau detașării, de a) diurnă in cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară”. Asta înseamnă aproximativ 400 de lei pe zi pentru fiecare magistrat detașat sau delegat. În plus, pe lângă acestă sumă, ei primesc de la ministerul Justiției echivalentul a 600 de euro pentru chiria lunară, dacă nu au o locuință în localitatea în care își desfășoară activitatea.

Problema acestor diurne uriașe a fost ridicată de judecătoarea Alina Mihaela Niță fosta președintă a Tribunalului Neamț. Ea s-a întrebat pe o rețea de socializare „De ce un magistrat delegat/detașat primește o diurnă de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, adică în jur de 400 lei/zi, în timp ce un cadru medical detașat zilele acestea în spitale în care sunt tratați bolnavi cu covid și care se expune unui risc atât de mare pentru sănătatea și viața sa, primește doar 20 lei/zi?”.

10.000 de lei pe lună pentru navetă

Judecătoarea Niță militează pentru plafonarea indemnizației de detașare a magistraților la nivelul celorlalți angajați, ceea ce ar conduce la încetarea „vânătorii de funcții”. Altfel spus, un cuantum scăzut al diurnei ar reduce semnificativ numarul delegărilor în sistem. „Daca s-ar plafona diurna si pentru magistrați la valoarea celorlalti angajati, categoria magistraților delegați/detașati de CSM și de presedinții curților de apel aproape că va dispărea, pentru că nu va mai exista niciun interes din partea magistraților pentru delegare/detașare dacă diurna va fi de 20 lei/zi față de 2% din indemnizația de bază, adică vreo 400 lei/zi. Daca azi s-ar modifica cuantumul diurnei, va apare un val de cereri de retragere a acordurilor de delegare pentru că nu le-ar mai conveni dacă nu încasează lunar cei aproape 10.000 lei în plus”, a declarat pentru Europa Liberă judecătoarea Alina Mihaela Niță.

La nivelul Parchetului general, fără DNA, sunt 44 de procurori detașați, alți cel puțin 60 de procurori fiind delegați în alte localități în funcții de conducere sau de execuție.

În cazul judecătorilor, nu se poate stabili exact care ar fi numărul delegărilor în diferite funcții și nici numărul detașărilor, nefiind o statistică disponibilă disponibilă pe site.

Lucru de „acasă” plătit regește

În condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară (IJ) - unde regăsim cei mai mulți magistrați detașați - și-au redus activitatea de birou, ședințele fiind desfășurate prin intermediul videoconferințelor, se pune întrebarea dacă aceste indemnizații de detașare ar mai trebui plătite în perioada stării de urgență. În multe cazuri, aceste indemnizații de detașare ajung la 10.000 de lei pe lună, chiar dacă titularii posturilor au domiciliul stabil la câțiva kilometri de locul de muncă, dar în altă localitate.

Am întrebat CSM și Inspecția Judiciară (IJ) dacă au în vedere suspendarea acestor indemnizații de detașare în condițiile în care ședințele se țin „de acasă”, însă până la publicarea articolului nu am primit un răspuns.

Update CSM ne-a transmis că „în perioada 17.03 - 16.04.2020, personalul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care își desfășoară activitatea în regim de muncă la domiciliu, nu beneficiază de diurnă de detașare conform prevederilor cuprinse în dispozițiile emise de Secretarul General al Consiliului.”, fără să precizeze care categorii de personal din cadrul instituției lucrează de la domiciliu.

Europa Liberă a dezvăluit că mai mulți membri CSM încasează diurne care depășesc 10.000 de lei pe motiv că locuiesc la câțiva kilometri de birou, în altă localitate decât birourile Consiliului. Astfel, Lia Savonea, a primit în 2018 10.300 de lei pe lună, doar pentru a se deplasa din satul Roșu, comuna Chiajna, la București. Distanța Roșu - București este de 10 kilometri.

Cum ascunzi sursa venitului

Dacă până acum doi ani aleșii din CSM își treceau în declarațiile de avere veniturile defalcate, adică indemnizația de membru, indemnizația de detașare, chiria și transportul, mai nou, unii dintre ei au ales să treacă suma totală câștigată într-un an. Așa a procedat judecătoarea Savonea care în declarația pe 2020 a consemnat un venit total de 473.627 de lei. La fel a consemnat și procurorul Codruț Olaru. În declarația completată la începutul anului 2019, el arată că a câștigat 347.000 de lei din salariu și 182.000 de lei „alte drepturi”, fără să precizeze în ce constă această din urmă sumă. Având în vedere că procurorul din CSM a achiziționat în 2018 un apartament de 99 metri pătrați în București, am întrebat Consiliul dacă acesta a primit indemnizație de detașare pentru anul 2019. „Vă informăm că domnul procuror Codruț Olaru beneficiază de decontarea diurnei de detașare, conform art.13 , alin 1 lit a) din OUG 27/2006. (...) Sumele se regăsesc în declarațiile de avere completate anual de către magistrați în termenele prevăzute de lege și publicate pe site-ul instituției”, se arată în răspunsul CSM.

Bonusul onorabil

„Am solicitat astăzi Guvernului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor și personalului medical care lucrează cu pacienți COVID. Și vorbesc aici despre un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună. Cred că o sumă de 500 de euro pe lună pentru medicii și personalul medical care lucrează cu pacienți COVID ar fi un bonus onorabil”, a declarat, astăzi, președintele Klaus Iohannis.

Cei 500 de euro, echivalentul a 2400 de lei pe lună, bani în plus propuși de președintele Klaus Iohannis pentru medicii care îngrijesc pacienții cu COVID-19 reprezintă diurna pe 6 zile a unor magistrați detașați la CSM sau Inspecția Judiciară.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG