Un juriu din Los Angeles a decis că platformele Meta și YouTube sunt responsabile pentru prejudiciile suferite de o tânără din cauza designului „adictiv” al serviciilor lor, Curtea a obligat companiile să plătească despăgubiri totale de 6 milioane de dolari.
Decizia este considerată un moment de cotitură pentru industria tehnologică, deschizând calea pentru mii de procese similare.
Potrivit verdictului, jurații au stabilit că ambele companii au fost neglijente în proiectarea și operarea platformelor și că această neglijență a contribuit direct la afectarea sănătății mintale a reclamantei.
De asemenea, s-a constatat că firmele știau sau ar fi trebuit să știe că serviciile lor prezintă riscuri pentru minori, fără a avertiza corespunzător utilizatorii.
Instanța a acordat 3 milioane de dolari despăgubiri compensatorii, din care Meta va plăti 70% (2,1 milioane dolari), iar YouTube 30% (900.000 dolari).
Ulterior, juriul a decis și acordarea a încă 3 milioane de dolari daune punitive, după ce a concluzionat că ambele companii au acționat cu „rea-credință, opresiune sau fraudă”.
Decizia vine într-un context mai larg, în care mii de procese vizează marile companii tech pentru impactul asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților.
Povestea reclamantei și impactul social media
Reclamanta, identificată prin inițialele K.G.M., a început să folosească YouTube de la vârsta de șase ani și Instagram de la nouă ani. În fața juraților, ea a descris efectele negative ale utilizării excesive:
„Mi-a afectat foarte mult stima de sine”, a spus aceasta, explicând că aplicațiile au determinat-o să renunțe la hobby-uri, să aibă dificultăți în a-și face prieteni și să se compare constant cu alții.
Avocatul său, Mark Lanier, a susținut că platformele au fost concepute intenționat pentru a crea dependență, prin funcții precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor, notificările și sistemele de apreciere.
Meta și Google (proprietarul YouTube) au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta decizia în instanță.
Companiile au susținut în timpul procesului că problemele reclamantei nu sunt cauzate de platforme, invocând factori personali și familiali. Juriul a respins însă aceste argumente.
Implicații juridice majore și posibile schimbări în industrie
Verdictul ar putea afecta modul în care este interpretată celebra Secțiune 230 din legislația americană, care protejează platformele online de răspundere pentru conținutul utilizatorilor.
În aceste cazuri, reclamanții au argumentat că prejudiciile provin din designul platformelor, nu din conținut.
De asemenea, cazul ar putea avea efecte dincolo de social media, influențând procese împotriva altor platforme online.
La nivel european, verdictul este văzut ca un semnal clar pentru industrie.
Comisarul european pentru Suveranitate digitală, Henna Virkkunen, a declarat că decizia transmite „un mesaj foarte clar” că platformele trebuie să ia în serios „riscurile pe care le generează”.
Specialiștii spun că, deși sancțiunile financiare sunt relativ mici pentru giganții tech, adevărata amenințare este obligația companiilor tech de a-și reproiecta produsele, ceea ce le-ar amenința profund modelul de afaceri.
Decizia de la Los Angeles vine după ce, într-un dosar separat judecat în New Mexico, Meta a fost obligată să plătească 375 de milioane de dolari pentru că nu a protejat suficient minorii și i-a expus unor pericole, inclusiv exploatării sexuale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
