Linkuri accesibilitate

Mișcările Rusiei în Arctica: armata, petrolul și transportul în Nordul dezghețat


Un submarin nuclear sparge gheața arctică în timpul unui exercițiu militar; 26 martie 2021.

Rusia a început să își mobilizeze puterea militară în Arctica, o mișcare privită cu îngrijorare de puterile occidentale.

În bazele militare din Arctica, rușii testează rachete, își dezvoltă puterea nucleară și extrag resurse naturale.

Imagini din satelit obținute de CNN arată noile baze din Arctica, precum și depozite subterane folosite, probabil, pentru arme. Toate acestea par să indice ambiții de extindere, pe măsură ce gheața de la Polul Nord se topește.

Strategia Rusiei nu a scăpat așadar neobservată: SUA și aliații săi construiesc și ei mai multe baze militare în zonă. Autoritățile ruse au acuzat Statele Unite că practică o politică de confruntare pentru a domina Arctica prin investițiile și complexele militare din Groenlanda.

În schimb, Rusia își prezintă mișcările în Arctica sub pretextul dezvoltării regionale: în zonă e nevoie de asigurarea standardelor de viață, a creșterii economice și a coeziunii teritoriale, spun aceștia. Rusia ar câștiga sume enorme prin deschiderea Rutei Nordice de transport și prin exploatarea resurselor naturale din Arctica.

Potențialul militar al zonei

Topirea gheții din Arctica nu prezintă doar un nou potențial strategic, ci creează noi slăbiciuni în granița de nord a Rusiei, pe măsură ce apărarea naturală dispare. Însă militarizarea Arcticii nu are de-a face doar cu protecția granițelor, ci și cu proiectarea unei imagini a unei Rusii puternice.

Submarinele sunt văzute în mijlocul gheții în timpul exercițiului naval rus în Arctica, lângă insula Alexandra.
Submarinele sunt văzute în mijlocul gheții în timpul exercițiului naval rus în Arctica, lângă insula Alexandra.

În Arctica, Rusia își poate exercita forța militară fără a fi limitată de vecini sau tratate internaționale, deoarece Legea Mării acordă Rusiei control deplin asupra teritoriilor sale din nord. Nu există pământ disputat geopolitic de Rusia și alt stat arctic, iar disputele despre granițele maritime sunt în mare parte deja rezolvate bilateral. Este aproape imposibil ca cineva să reproșeze acțiunile militare rusești din Arctica, deoarece acestea nu încalcă drepturile altei țări din zonă.

Rusia a construit facilități noi și a redeschis 50 de posturi militare din timpul Uniunii Sovietice: baze aeriene, stații radar, puncte de graniță, stații de salvare de urgență. O flotă întreagă este mobilizată în Arctica, inclusiv nave cu energie nucleară, spărgătoare de gheață, și submarine.

Testarea armelor, exercițiile militare și construirea noilor facilități creează o prezență militară care, chiar dacă nu e încă folosită, prezintă o amenințare greu de ignorat. Una dintre rachetele nucleare dezvoltate în zonă are potențialul de a ajunge până la coasta Statelor Unite, provocând un tsunami de apă radioactivă.

Rușii nu militarizează nordul doar spre ocean, ci și înspre vecinii săi. Aceștia și-au întărit prezența militară la granița cu Norvegia, unde desfășoară exerciții militare - posibil ca răspuns a prezenței crescute a armatei americane care se antrenează în zonă din 2017.

Statele Unite au anunțat că urmăresc îndeaproape mișcările din Arctica, iar purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby a precizat că SUA își va apăra interesele de securitate din zonă.

Ruta Nordică

În ultimii ani, Rusia a lucrat din greu la deschiderea unei noi rute de transport de-a lungul graniței sale nordice, din Norvegia până în Alaska - Ruta Mării Nordului ar reduce semnificativ timpul de transport din Asia în Europa, care ar putea fi cu două săptămâni mai rapid decât prin canalul Suez.

Planurile rușilor ar implica controlul lor absolut asupra Rutei Mării Nordului, rezervându-și dreptul de a alege care vase străine pot trece, și necesitând ca acestea să fie pilotate de un căpitan rus. Practic, o Rută Nordică ar fi dominată de Rusia, ceea ce le-ar permite să controleze o mare parte din comerțul internațional.

Un submarin văzute în mijlocul gheții în timpul exercițiului naval rus în Arctica, lângă insula Alexandra.
Un submarin văzute în mijlocul gheții în timpul exercițiului naval rus în Arctica, lângă insula Alexandra.

În ultimii câțiva ani, rușii au devenit interesați de creșterea traficului prin Ruta Mării Nordului: Putin a semnat în 2018 o ordonanță care să crească traficul. Blocarea Canalului Suez a oferit o oportunitate neprevăzută companiei Rosatom (care se ocupă de Ruta Nordică, de flota de nave care sparg gheața și de industria de energie nucleară). Aceasta au postat pe Twitter despre cât de avantajoasă ar fi Ruta Mării Nordului, glumind despre blocajul cauzat de nava Ever Given.

Pe măsură ce această rută devine mai frecventată, ies la suprafață disputele pe marginea strâmtorilor și porțiunilor din rută care ar fi sau nu ape naționale. Așadar, deși pământul nu este contestat, porțiuni din Ruta Mării Nordului ar putea fi disputate în viitor.

Schimbările climatice duc la eliberarea Rutei Mării Nordului pe o perioadă din ce în ce mai lungă în fiecare an - se întrezărește astfel un potențial real pentru frecventarea acesteia timp de câteva luni pe an. Este posibil ca până în 2025 ruta să fie complet dezghețată.

Goana după resurse și pericolul pentru mediu

Gheața din Arctica se topește într-un ritm alarmant de treizeci de ani. Vremea de aici este din ce în ce mai periculoasă: incendii de vegetație și inundații îi pun în pericol pe rușii care trăiesc în zonă.

Testarea de arme nucleare prezintă un pericol semnificativ pentru mediu din cauza potențialului contaminării. Din ce în ce mai multe reactoare nucleare precum Akademik Lomonosov sunt construite pe vase trimise în Arctica, iar riscul unui accident ar pune în pericol întreg Oceanul Arctic.

Odată cu topirea Arcticii, Rusia reușește să ajungă la mai multe rezerve de hidrocarburi, pe care le exploatează pentru a extrage și rafina carburant. Este estimat că un sfert din petrolul și gazele naturale încă nedescoperite se află în Arctica.

Printre proiectele aprobate de guvernul Rusiei în 2020, se află miliarde de dolari către dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor de extracție a gazului și petrolului în zona arctică. Companiile de exploatare a resurselor naturale precum Gazprom și Rosneft își îndreaptă și ele privirea înspre Arctic.

Deja au avut loc mai multe accidente care au poluat Arcticul. În 29 mai 2020, peste 21 de mii de tone de combustibil s-au vărsat în sol, în două râuri și un lac, cauzând cel mai mare dezastru de mediu din Arctica de până acum. Compania responsabilă, Nornickel, este deținută de unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, Vladimir Potanin.

Nornickel a dat vina pe degradarea permafrostului, solul înghețat care acoperă o mare suprafață din Rusia. Topindu-se, permafrostul eliberează gaze de seră în atmosferă. Orice construcție pe permafrost este pusă în pericol de topirea acestuia, mai ales cele rămase din vremea Uniunii Sovietice.

Topirea Arcticii și popularea pun în pericol și animalele din zonă. În 2019, un orășel din Rusia a fost invadat de 50 de urși polari flămânzi, ai căror habitat și sursă de hrană fusese distrus.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG