Linkuri accesibilitate

Mi-am pierdut jobul în pandemie. Ce fac?


Mi-am pierdut jobul în pandemie. Ce fac?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:52 0:00

O platformă civică îi ajută pe cei care și-au pierdut job-ul în timpul pandemiei sau sunt în șomaj tehnic să-și găsească o slujbă nouă sau să se orienteze spre o reconversie profesională.

E duminică dimineața și George Dumitruc coboară dintr-un Uber în fața unei case dintr-un cartier rezidențial din nordul Capitalei ca să dea piept cu frigul de afară. Anul trecut, fix pe vremea asta, tânărul de 33 de ani se bucura de soarele Floridei și de un job bine plătit ca bucătar într-un restaurant american. Acum, el e aici ca să se întâlnească cu Octavia pentru ultima sesiune de consiliere vocațională dintr-o serie de 4 întâlniri menite să-l pună pe picioare din punct de vedere profesional și nu numai.

„Sunt bucătar de zece ani de zile și începând cu luna martie a anului trecut am fost nevoit să mă retrag temporar, să nu mai profesez”, mărturisește George, pe un ton aproape șoptit. „Să mă retrag temporar” este un eufemism prin care alege să-și explice lui însuși și celor din jur cum viața lui s-a dat peste cap cât ai clipi din ochi.

„Acest lucru a intervenit odată cu începerea pandemiei. Aveam la acel moment un contract în Statele Unite, în zona Floridei, un contract care urma să fie extins. S-a considerat că pentru siguranța noastră nu mai este cazul să mai continuăm acolo. Am fost practic trimis acasă pe data de 9 martie”, continuă bărbatul.

De sesiuni a aflat de la prietena lui, care lucrează tot în Horeca, la o școală culinară din București. Întors peste noapte acasă de peste Ocean, într-o Românie aflată în stare de urgență și cu restricții peste restricții, impactul pierderii locului de muncă și-a spus cuvântul. Așa a ajuns pe canapeaua Octaviei Niekoop, consilier vocațional pentru o platformă recent înființată prin care cei care și-au pierdut slujba sau sunt în șomaj tehnic din cauza pandemiei primesc suportul necesar ca să-și găsească o slujbă nouă sau să-și schimbe domeniul de activitate.

Inițiativa se numește lucrezdinnou.ro și este rezultatul muncii unei asociații cu vechi ștate în ajutorarea persoanelor vulnerabile - The Social Incubator, care a pus la bătaie resursele necesare demarării unui astfel de proiect.

Tot ce a trebuit să facă George și cei aproape 2500 de utilizatori ai platformei a fost să trimită un mail asociației. Adică să ceară ajutorul într-o problemă cu care, conform statisticilor oficiale, peste 1,8 milioane de români s-au confruntat în ultimul an - pierderea locului de muncă sau șomajul tehnic din cauza pandemiei. Fie că doresc să-și îmbunătățească CV-ul și să aplice la un nou job în domeniul în care au experiență sau vor să-și schimbe cu totul profesia, platforma le oferă resursele și mijloacele s-o facă. Partea bună? Toate sesiunile de consiliere sunt gratis.

„Am trimis un mail. În două zile aveam deja stabilită prima întâlnire online - la acel moment nu ne puteam întâlni fizic - și de acolo ne-am mai întâlnit de trei ori plus cea de-a patra întâlnire astăzi”, mărturisește George Dumitruc.

În urma consilierii, George s-a decis că vrea să-și continue cariera în bucătărie, dar cumva diferit, așa că s-a înscris la un curs de patiserie și s-a reorientat spre o nișă pe care el o consideră „ceva mai liniștită și mai pe gustul său”.

De obicei, sesiunile de consiliere vocațională au loc într-un hub din centrul Capitalei, însă nici acest lucru nu mai e posibil de când cu restricțiile prelungite ce au închis, rând pe rând, multe spații de lucru comune și clădiri de birouri. Așa că Octavia, trainerul vocațional cu care George se vede astăzi, și-a pus la bătaie propria-i casă pentru aceste sesiuni. Iar când oamenii nu pot ajunge fizic la întâlniri, e doar la un click distanță pentru o sesiune virtuală pe Zoom, platformă care a devenit sinonimă cu socializarea pentru o bună parte dintre români și nu numai.

Dincolo de sesiuni, platforma oferă și un motor de căutare a slujbelor în funcție de localitate, o serie de video-uri educaționale, informații legate de legislația muncii și multe alte resurse utile chiar și celor care au fost mai puțin afectați de efectele pandemiei.

Octavia Niekoop și George Dumitruc în timpul unei sesiuni de consiliere vocațională.
Octavia Niekoop și George Dumitruc în timpul unei sesiuni de consiliere vocațională.

„Beneficiarii ajung la mine de pe platformă. Suntem o echipă eu, Cristina și încă o coordonatoare. Îi găsim pe un Excel, îi sunăm și avem în principiu două, trei sesiuni. Vorbim despre ce s-a întâmplat la locul de muncă, care sunt provocările cu care se confruntă, ce-și doresc, mai ales în contextul actual mă refer. Poate vor o reconversie totală sau poate să deschidă un mic business sau poate să schimbe cu totul angajatorul”, ne spune Octavia Niekoop, consilier vocațional pentru lucrezdinnou.ro.

Sesiunile sunt practic o discuție relaxată și informală între ea și beneficiarii programului, care se deschid ușor, ușor și își spun of-urile legate de pierderea locului de muncă. Împreună cu Octavia aceștia caută soluții practice, dar, și mai important, un sprijin emoțional într-o perioadă dificilă din viața lor.

„În principal eu lucrez așa: eu îi testez, facem un test de personalitate - mă ajută foarte mult - și apoi imediat le fac un swot, adică puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări. Să vedem unde stăm pe piață. După ce am o testare și un exercițiu swot, lucrăm cu instrumentul. Facem un CV, un CV puternic, un CV care să te reprezinte și să vadă lumea cu adevărat cine ești tu”, mărturisește Octavia.

Colega și partenera ei din acest proiect, Cristina Olteanu, și-a concentrat o bună parte din experiența sa în domeniul resurselor umane pentru a-i ajuta pe cei care și-au dorit o cu totul și cu totul altă abordare în carieră. „Reconversia profesională este un proces amplu de analiză și de identificare a celor mai bune opțiuni din punct de vedere profesional, fiind foarte importante motivația intrinsecă și experiențele anterioare avute. Fiecare beneficiar are o poveste unică, trece prin emoții și etape diferite, iar rolul meu a fost de a identifica un plan personalizat, în funcție de obiectivele și nevoile fiecărei persoane”.

Pandemia a lovit din plin România

Luni, 16 martie 2020, românii s-au trezit într-o țară aflată în „stare de urgență”, cu ochii ațintiți la posturile de știri aflate într-un „breaking news” continuu de cu seară. După ce măturase China și apoi Italia, virusul SARS CoV-2 ajungea și în Estul Europei. România se baricada în case, cu provizii ca pentru un asediu, iar afacerile mai mici sau mai mari, rând pe rând își închideau ușile.

Printre cele mai afectate au fost hotelurile, restaurantele și cafenele, adică ceea ce se numește generic HORECA, după primele două inițiale ale ramurilor sale principale. În timp ce George se acomoda la fusul orar din România, zeci de mii de alți bucătari, chelneri, cameriste și manageri de hotel din toată țara intrau în șomaj tehnic, o măsură susținută de guvern până în luna iunie a anului trecut, sau pur și simplu erau trimiși acasă, fără să știe încotro o vor apuca.

Şomajul tehnic, reglementat prin art. 53 al Codului Muncii, reprezintă întreruperea sau reducerea temporară a activităţii din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă şi este cauzată de motive economice, tehnologice, structurale sau similare. În cazul de față, era cauzată de un motiv fără precedent: o criză epidemiologică la nivel global.

Indemnizaţia care se plăteşte din bugetul asigurărilor pentru şomajul tehnic este egală cu 75% din salariul de baza corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 (Legea nr. 6/2020). Câştigul salarial mediu brut este de 5.429 lei, astfel că angajaţii au primit din partea statului român 4.000 de lei brut, adică 2.400 de lei net.

Rând pe rând, restaurantele din Centrul Vechi al Capitalei și nu numai s-au închis, pe fondul restricțiilor legate de pandemie impuse de autorități.
Rând pe rând, restaurantele din Centrul Vechi al Capitalei și nu numai s-au închis, pe fondul restricțiilor legate de pandemie impuse de autorități.
Conform datelor oferite de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) asociației The Social Incubator, la data de 27 aprilie 2020, situația arăta așa:
Contracte individuale de muncă suspendate - 1.027.824 din care: 322.037 în industria prelucrătoare, 187.876 comerț cu ridicata și cu amănuntul și 114.272 - hoteluri/restaurante.
Contracte individuale de muncă încetate - 260.171 din care: 48.711 comerț cu ridicata și amănuntul, 45.899 în industria prelucrătoare și 35.570 în construcții.
La finalul lunii februarie 2020, în România, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani era de 352.000 de persoane.
La finalul lunii februarie 2020, în România, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani era de 352.000 de persoane.

Pierderea job-ului și impactul emoțional

Dincolo de impactul economic, pierderea locului de muncă sau incertitudinea profesională asociată șomajului tehnic a avut și repercusiuni în plan psihologic și emoțional pentru mulți angajați.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Dana Bran, psiholog la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, a vorbit despre câteva dintre efectele pandemiei. „Oamenii au început să fie ușor-ușor mai introvertiți, să nu mai fie atât de liberi în a socializa, să se retragă în familie sau într-un mediu restrâns, pe care ei l-au considerat a fi sigur pentru ei. Schimbarea a venit la nivel comportamental, în ceea ce privește socializarea”.

Impactul psihologic l-a observat și Adriana Preda, directorul executiv la The Social Incubator, asociația din spatele platformei lucrezdinnou.ro. „Ce-am observat, ce am analizat împreună cu specialiștii noștri, a fost nevoia lor (n.r. - a beneficiarilor) de a fi susținuți nu doar la nivel funcțional, prin găsirea locului de muncă sau lecțiile video pe care le oferim, ci și la nivel psiho-emoțional. Pentru că impactul negativ a fost în primul rând la nivel psihologic, motiv pentru care am construit tot acest proces al utilizatorului în jurul lui”.

Adriana Preda conduce asociația The Social Incubator, inițiatorii platformei lucrezdinnou.ro
Adriana Preda conduce asociația The Social Incubator, inițiatorii platformei lucrezdinnou.ro

„Primul lucru pe care dorim să-l oferim e să înțeleagă că ei nu sunt singuri în acest proces, că ei nu au făcut nimic greșit în ca să fie în această situație ci este un context care ne-a afectat pe toți într-o oarecare măsură”, adaugă Adriana Preda, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Poate că nimeni n-a resimțit mai puternic toate aceste schimbări ca Alina Ștefan, o tânără din București, manager la un hotel cu ștaif din Centrul Vechi.

Într-o sesiune online cu Octavia, femeia povestește prin ce au trecut în ultimele luni ea și colegii săi. „Eu împreună cu colegii mei am fost trimiși în șomaj. Da, a fost ceva năucitor. Nu am crezut că ne mai întoarcem. Am zis ce facem de aici? Primele luni a sunat frumos. OK, ne plătește statul șomajul. Dar s-au terminat acele trei luni. În luna iunie au început colegii rând pe rând să-și dea demisia, pentru că nu puteau să stea. Au familii de întreținut, și-au dat demisia și s-au reorientat către altceva”, mărturisește Alina.

Octavia Niekoop și Alina Ștefan în timpul unei sesiuni online de consiliere profesională.
Octavia Niekoop și Alina Ștefan în timpul unei sesiuni online de consiliere profesională.

Acum, la aproape un an de când a fost trimisă în șomaj, cu ajutorul sesiunilor de consiliere vocațională, a prins suficientă încredere în ea ca să-și adune toate puterile și să meargă mai departe. Doar că piața nu este încă prea ofertantă. „Momentan, tot pe HORECA aș dori pentru că asta știu să fac, asta am făcut toată viața. Din păcate, aici, joburile sunt încă închise”.

Statul român nu răspunde la telefon

Am făcut un experiment și am sunat la filiala sector 6 din București a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), ca să cerem sfaturi și informații legate de șomaj. Nu mică ne-a fost mirarea când am constatat că la numerele de telefon afișate pe site nu răspunde nimeni. Telefoanele sunt pur și simplu închise sau linia este ocupată în permanență.

Așa că am mers la sediul ANOFM din București, unde purtătorul de cuvânt al instituției a găsit imediat explicații și scuze pentru indisponibilitatea colegilor săi. Nu înainte însă de a scoate în evidență munca pe care aceștia o depun zi de zi, „chiar și peste program sau în weekend” ca să rezolve numeroasele cereri și dosare ale aplicanților. „Mai există și posibilitatea contactării Agenției prin intermediul unui email, da? Nu reușești să contactezi Agenția de acolo - este posibil să fie telefoanele ocupate. Este posibil ca în momentul respectiv mai multe persoane să solicite sprijin sau informații.”, ne-a explicat Corina Scarlat, purtător de cuvânt ANOFM.

„Este posibil ca din setările telefonului respectiv să se primească acel mesaj, dar haideți să vedem. O clipă.” Femeia se apucă și formează numărul agenției din Sectorul 6 și are parte de același tratament ca și noi - vocea caldă a robotului telefonic care o anunță, bilingv, că nimeni nu mai e de mult la celălalt capăt al telefonului.

Totuși, este important de menționat că ANOFM-urile au făcut un parteneriat cu platforme precum lucrezdinnou.ro și pun la dispoziție utilizatorilor toate ofertele de muncă disponibile în sistemul lor. Mai mult, Corina Scarlat a precizat pentru Europa Liberă că există o serie de măsuri menite să sprijine angajatorii ce doresc să încheie contracte de muncă cu persoane care și-au pierdut slujba pe perioada pandemiei din motive neimputabile lor.

Un bar din Centrul Vechi afișează semnul „De Închiriat” pe geam. Zeci de localuri din zonă au fost nevoite să-și închidă ușile, cel puțin temporar, ca urmare a restricțiilor.
Un bar din Centrul Vechi afișează semnul „De Închiriat” pe geam. Zeci de localuri din zonă au fost nevoite să-și închidă ușile, cel puțin temporar, ca urmare a restricțiilor.

Printre cele mai importante măsuri este și cea legată de spijinirea angajării de persoane cu vârsta peste 50 de ani, persoane care sunt înregistrate ca şomeri în evidenţele AJOFM şi care şi-au pierdut locul de muncă pe durata stărilor de urgenţă şi alertă, din motive neimputabile lor. Măsura se aplică inclusiv cetățenilor români care și-au pierdut locul de muncă din străinătate.

Însă un simplu telefon care nu funcționează într-un moment în care o persoană intrată recent în șomaj are nevoie de cât mai multe sfaturi, îndrumări și consiliere poate fi de-a dreptul dezarmant și năucitor.

Ce ne sfătuiesc specialiștii în resurse umane?

Specialiștii în recrutare sunt de părere că dobândirea de noi abilități va fi cheia succesului post pandemie. „Recruterii spun că, mai mult decât oricând, în decizia de angajare vor conta abilități precum rezolvarea situațiilor complexe, adaptabilitate, capacitatea de a lua decizii rapid sau aptitudinile digitale” e de părere Mihaela Dobre, reprezentant Bestjobs.ro, una dintre cele mai mari platforme de recrutare și oferte de muncă din România.

Pentru Alina și George lucrurile se rezumă însă la câteva beneficii directe în urma sesiunilor de consiliere. Dincolo de resursele practice, amândoi susțin că și-au recăpătat ceva ce pierduseră în ultimul an - curajul.

Dacă mi se va oferi prilejul, vreau să învăț și alte lucruri noi. Sunt tânără, am energie, am multe de oferit”, răsună vocea caldă și plină de entuziasm din boxele laptopului.

„Pe parcursul ședințelor practic am ajuns să am un picuț mai multă claritate și să-mi îngădui să mă îndrept spre un domeniu care chiar am descoperit că îmi place. Detaliul care a făcut diferența după aceste sesiuni a fost curajul, ceva atât de simplu, care nu era acolo. Cel puțin pentru mine”, concluzionează George.

Peste câteva zile, acesta va pleca în Irlanda, une a primit o ofertă de muncă într-un restaurant unde își va putea urma pasiunea de a găti și a-i face pe oameni fericiți cu arome, gusturi și mirosuri.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG