Linkuri accesibilitate

Miercuri, dezbatere publică a proiectului MJ de desființare a SIIJ


Cătălin Predoiu

Ministerul Justiției organizează miercuri o dezbatere publică a proiectului de desființare a Secției speciale de investigare a infracțiunilor în justiție, la sediul ministerului.

„Ministerul Justiției anunță reprogramarea întâlnirii pentru dezbaterea publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției din data de 24 februarie (amânată din motive legate de restricțiille impuse de pandemia de COVID-19), pentru data de 24.06.2020, începând cu ora 11.00, la sediul Ministerului Justiției, situat în București, str. Apolodor nr. 17, sector 5, etaj 1, Sala de Consiliu”, anunță Ministerul Justiției, într-un comunicat remis presei marți.

Proiectul de act normativ este disponibil pe site-ul Ministerului Justiției iar întâlnirea va fi transmisă live pe pagina de Facebook a ministerului.

Secția de investigare a infracțiunilor în justiție a fost înființată pe 23 octombrie 2018 când a fost adoptată OUG 90/2018.În structura de personal a Secției sunt prevăzute 41 de posturi în care 32 ocupate (7 procurori, 14 ofițeri de poliție judiciară, detașați, 8 grefieri detașați, 1 șofer detașat).

Argumentele MJ pentru desființarea secției

Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului ierarhic.

MJ spune că, în urma reanalizării dispozițiilor legale care reglementează activitatea SIIJ au rezultat următoarele:

  • necorelarea dispozițiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Secției, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu atribuțiile concrete ale șefului S.I.I.J., care par mai degrabă similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridică (DNA, DIICOT); în acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror șef de secție din cadrul unui parchet;
  • încălcarea principiului separației carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin faptul că în cadrul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul Secției, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, iar numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, din care fac parte și judecători;
  • existența unei imunități de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații;
  • modul de reglementare și funcționare a SIIJ, raportat la definirea noțiunii de procuror ierarhic superior, comportă discuții din perspectiva principiului constituțional al controlului ierarhic.

„Din perspectiva oportunității, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar și ca urmare a activității SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri. Astfel, de la data operaționalizării sale Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție)”, spune MJ.

De asemenea, sub aspect statistic menționăm că la data 17.01.2020 la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală desfășurată in rem.

Opinii în sensul desființării SIIJ au fost exprimate și cu ocazia consultărilor efectuate cu privire la modul de implementare a recomandărilor europene, punctele de vedere în acest sens fiind solicitate ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ și asociațiilor de magistrați.

Argumentele aduse de entitățile consultate în favoarea desființării SIIJ:

  • modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineşte noțiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic;
  • prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient - în cazul soluţiilor de clasare - fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înșiși, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secții;
  • lipsa unor dispoziţii exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secții de a participa la ședințele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asigurătorii, soluţionarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum şi la judecarea în fond şi în căile de atac a respectivelor cauze (lipsă care a creat deja dificultăţi majore în practică);
  • competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secții, din punct de vedere funcțional, creează dificultăţi și nu asigură folosirea procurorilor specializați în situațiile în care s-ar impune (combaterea corupției, a criminalității organizată și terorismului);
  • numirea agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul șef de secție (structură fără personalitate juridică), deși numirea/detașarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituției.

De asemenea, în data de 25 noiembrie 2019 Ministerul Justiției a solicitat instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiției, inclusiv cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

În urma centralizării punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, a rezultat faptul că 85,47% din procurorii respondenți și 72,22% din judecătorii respondenți au opinat în sensul abrogării prevederilor privind Secția.

În data de 27 decembrie 2019, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema “Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și propuneri”.

Potrivit acestui Memorandum, poziția Ministerului Justiției, aprobată de Guvern, este în sensul soluției desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Structurile europene în domeniu au cerut desființarea de urgență a SIIJ

Grupul Statelor Împotriva Corupției (GRECO) – Consiliul Europei

În Raportul ad-hoc, adoptat în data de 23 martie 2018 (Reuniunea Plenară 79), în conformitate cu Regula 34 din Regulile de Procedură ale organismului anticorupție al Consiliului Europei și în Raportul de follow-up referitor la Raportul ad-hoc, adoptat în data de 21 iunie 2019 (Reuniunea Plenară 83), GRECO a concluzionat că recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu a fost implementată de România.

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția)

În Opinia nr. 924/2018, Comisia de la Veneția a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, ar putea apărea ca o soluție alternativă mai potrivită.

În considerentul nr. 89 din Opinie, se afirmă că „în aceste împrejurări, cu toate că alegerea mijloacelor de combatere a infracționalității aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate”.

Raportul MCV

Concluzia Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare din 22 octombrie 2019 cu privire la recomandarea legată de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este că „aceste recomandări nu au fost puse în aplicare de autoritățile române, care au invocat și argumentul că legile justiției produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”.

În evaluările Comisiei Europene s-au reținut următoarele: „Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale pentru anchetarea magistraților și extinderea competenței sale (…) au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane. Aceste ordonanțe de urgență au stârnit reacții extrem de negative, care au contribuit la cristalizarea poziției specifice exprimate de populație în cadrul referendumului din 26 mai 2019 cu privire la modificarea legilor justiției prin ordonanțe de urgență.

Punerea în aplicare a legilor justiției modificate a confirmat, de asemenea, preocupările exprimate în raportul din noiembrie cu privire la prejudiciile aduse sistemului judiciar. În particular, funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situații se numără și cazurile în care Secția specială a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt. Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale.

Comisia de la Veneția a adoptat un aviz cu privire la ordonanțele de urgență în iunie 2019, în care confirma îngrijorarea crescândă suscitată de noile modificări și de funcționarea Secției speciale. În cele două noi rapoarte din iunie 2019, GRECO a exprimat preocupări similare.” (Raportul MCV din octombrie 2019, pag. 5-6, obiectivul de referință nr. 1).

Argumentelor de legislație națională li se adaugă aspectele de conformare a reglementărilor naționale de constituire a secției cu cerințele europene - Consiliul Europei, Uniunea Europeană (inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronunțate de CJUE în cauzele pendinte). În acest context, Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb a prezentat intenția Guvernului României în sensul desființării SIIJ în pledoariile susținute în fața Marii Camere în datele de 20 și 21 ianuarie 2020.

XS
SM
MD
LG