Ințiațiva legislativă poartă semnătura lui Marcel Ciolacu și a deputatei Maya Teodoroiu, fostă judecătoare la CCR în legislatura 2015-2019, și a fost depusă în septembrie anul trecut.
Prima mare problemă a inițiativei este aceea că ridică probleme de constituționalitate. Aceasta pentru că, de fapt, adaugă la articolul 145 din Constituție, care vorbește clar despre condițiile pentru numire: „judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior”.
Neconstituțională și ineficientă
Fostul judecător la CCR, Augustin Zegrean declară pentru Europa Liberă că proiectul este clar neconstituțional și că nu va rezolva problema depolitizării Curții. Depolitizarea este o „minciună”, iar scopul proiectului este „ să se afle în treabă, e măreția moftului”.
„Nu ar depolitiza instituția pentru că tot politic vor fi numiți indiferent dacă au fost sau nu membri de partid. Tot partidele îi vor numi, iar fiecare partid își va pune oamenii apropiați. Deci este o minciună. Sistemul nostru este perfect acordat la sistemul european al Curților Constituționale. Nu l-am inventat noi”.
În prezent, potrivit Constituției, trei judecători sunt numiţi de Senat, trei de Camera Deputaţilor și trei de președintele României.
Augustin Zegrean, care a fost judecător la CCR timp de nouă ani, susține că nici un partid nu poate fi influența sau controla un judecător CCR decât cu voia acestuia. Motivele sunt simple: judecătorii CCR sunt inamovibili, iar mandatul nu poate fi prelungit sau înnoit.
„Nu te poate influența niciun partid, dacă nu vrei să te influențeze. Iar argumentul este că nimeni nu poate fi numit a doua oară judecător la Curte- aceasta este o realizare formidabilă. Atunci s-ar fi putut pune problema de răspuns politic: că nu te mai pune a doua oară. La noi care ar fi motivul pentru care un judecător trebuie să răspundă politic? În general, un judecător care pleacă de la CCR se duce în pensie. Dacă omul vrea să fie supus politic nu poate fi oprit indiferent de criteriile de numire. Sunt și din aceștia”.
Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial, șef al Departamentului Constituțional Legislativ în perioada 2005 – 2012, este de părere că politizarea nu poate fi evitată din cauza modalității de numire, dar că, totuși, restricția apartenenței la un partid în ultimii ani ar fi un lucru benefic, un pas înainte. Dar, atrage atenția Deaconu, mult mai importantă ar fi o selecție pe criterii de competență.
„Doar această prevedere nu va duce la depolitizare, ar trebui combinată cu o selecție mult mai riguroasă a candidaților, pe criterii de competență. Ar fi un pas înainte, dar nu suficient. Oricum, numirea tot politică va fi, pentru că trebuie să existe o majoritate în Parlament care trebuie să-și dea votul pentru numirea persoanei respective. Peste tot e așa, în Germania, în Spania, în Franța. Dar faptul că nu va fi un coleg de partid propus pentru o asemenea funcție, e benefic, pentru selecția e mai puțin riguroasă în acest caz”, spune pentru Europa liberă Ștefan Deaconu.
Când expiră mandatele judecătorilor CCR
Valer Dorneanu – președinte – mandatul expiră în 2022; Mona-Maria Pivniceru – mandatul expiră în 2022; Daniel Morar – mandatul expiră în 2022; Livia Doina Stanciu – mandatul expiră în 2025; Marian Enache – mandatul expiră în 2025; Varga Attila – mandatul expiră în 2025; Elena Tănăsescu – mandatul expiră în 2028; Cristian Deliorga – mandatul expiră în 2028; Gheorghe Stan – mandatul expiră în 2028;
USR voia depolitizare, dar cu modificarea Constituției
Inițiativa PSD nu este singulară în spațiul politic și vine în contextul polemicilor pe tema unor controversate decizii ale Curții Constituționale, care, mai ales în perioada Liviu Dragnea, au fost considerate partizane.
Un proiect care propune același lucru, cu diferența că perioada în care viitorilor judecători la CCR li se interzice să fi făcut parte din vreun partid era de nouă și nu de opt ani, a avut și USR. De notat însă că USR a cerut modificarea articolelor 142 si 143 din Constituție, realizând, spre deosebire de PSD, că altfel un proiect de lege ar putea fi neconstituțional.
Revizuirea Constituției este un subiect asupra căruia PSD a insistat, prin vocea lui Marcel Ciolacu, în momentul intrării la guvernare alături de PNL. A insistat, dar fără a vorbi explicit de modificarea prevederilor care vizează Curtea Constituțională, preocuparea sa fiind reducerea prerogativelor președintelui prin trecerea la o republică parlamentară.
Subiectul a fost însă abandonat cel puțin pentru anul care a început din rațiuni de strategie politică: orice reformă constituțională trebuie validată prin referendum.
Proiectul USR mai atingea un punct nevralgic: limitarea condițiilor de sesizare a CCR cu privire la conflictele juridice și de natură constituțională.
”După cum s-a văzut în ultima vreme, din cauza faptului că în lipsa unor prevederi legale clare, CCR abuzează și acționează ca un veritabil legiuitor, fiind tentată să-și depășească prerogativele constituționale, în condițiile în care nu există nicio altă autoritate care să-i tempereze tendințele expansioniste. Iar aceste depășiri ale atribuțiilor Curții nu sunt acceptabile într-un stat de drept,” a argumentat Stelian Ion.
Fostul ministru al Justiției spune pentru Europa Liberă că USR ar putea susține la Senat proiectul PSD, care ar fi un pas înainte spre depolitizare, dar atrage și el atenția că nu ar fi suficient.
Judecătorii vizați de interdicție
Dacă o astfel de prevedere ar fi fost în vigoare, sub incidența ei ar fi căzut trei dintre actualii judecători ai CCR, în frunte cu Valer Dorneanu, care până în 2008 a făcut politică la PSD, iar cinci ani mai târziu a ajuns judecător la CCR. Un alt caz este cel al lui Marian Enache, care a plecat direct de pe băncile parlamentului la CCR, iar al treilea Attila Varga care a fost parlamentar până în 2012 pentru ca în 2016 să ajungă la CCR.
Așa cum arată o analiză făcută de Adevărul, de-a lungul timpului nu mai puțin de zece judecători au provenit din politică: Vasile Gionea, Fazakas Miklos, Romulus Petre Vonica, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Acsinte Gaspar, Ion Predescu, Toni Greblă, Augustin Zegrean şi Puskas Zoltan.
Asta nu înseamnă însă că judecători aparent fără legături cu partidele să nu fi făcut în diverse momente politica acestora. Indiferent de coloratură.
2022, anul în care s-ar fi putut schimba echilibrul de forțe la CCR
Dincolo însă de ipotetica depolitizare, important este că anul acesta expiră mandatele a trei judecători: Valer Dorneanu, Daniel Morar și Mona Pivniceru. În locul lor, președintele, Camera Deputaților și Senatul vor face alte propuneri.
Până la noua coaliție de guvernare, PNL și șeful statului puteau spera că vor reuși să schimbe echilibrul de forțe în CRR în favoarea lor. Fosta majoritate PNL-USR-UDMR deținea majoritatea în Parlament și ar fi putut obține astfel trei poziții de judecători la CCR, dar intrarea PSD la guvernare ca partid dominant va face aproape imposibil de pus în practică un astfel de calcul. Deci, sunt șanse semnificative ca CCR să rămână în continuare dominat de judecători numiți de PSD.
Valer Dorneanu este cel mai controversat judecător de la Curte în momentul de față. Ultimele scandaluri în care a fost implicat sunt cele din iunie, când CCR a decis cu o majoritate de 7 la 2 că Secția Specială de anchetare a magistraților (SIIJ) este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi stabilită decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR. Doar judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu au făcut opinie separată.
CCR le-a cerut judecătorilor români să nu respecte o hotărâre a Curții de Justiție a UE, care lăsa mână liberă instanțelor dacă să recunoască sau nu Secția Specială.
Chiar spre finalul anului, mai exact în 24 decembrie, CCR susținea într-un comunicat de presă că decizia recentă a CJUE, potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE, nu poate fi aplicată în România fără modificarea Constituției, „care, însă, nu se poate face de drept”.
„În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, se spune în comunicat.
Deciziile prin care CCR a hotărât că recomandările MCV nu sunt obligatorii AICI și AICI.
În raportul MCV din 2019, Curtea Constituțională a fost criticată că a luat măsuri care duc la regres în cauzele de corupție soluționate definitiv. Este vorba despre deciziile CCR privind completurile de 5 și de 3 judecători, dar și de inițiativa de pe vremea fostului ministru al justiției Tudorel Toader de a redeschide toate dosarele de la ICCJ, după 2014:
„ Deciziile Curții Constituționale au un impact direct asupra cauzelor de corupție la nivel înalt aflate pe rolul instanțelor, putând duce la întârzieri și la redeschiderea proceselor, și chiar au permis, în anumite condiții, redeschiderea mai multor cauze definitive. Nu se pot prevedea încă pe deplin consecințele unei astfel de situații. Reverberațiile negative clare ale acestei situații asupra procesului de justiție au ridicat, totodată, la un nivel mai general, semne de întrebare cu privire la durabilitatea progreselor înregistrate până în prezent de România în lupta împotriva corupției”, spunea MCV-ul.
Mona Pivniceru este cel de-al doilea judecător constituțional căruia îi expiră mandatul anul acesta. Fost ministru al Justiției în primul guvern USL, condus de Victor Ponta, a fost numită de Senat judecător la CCR în 2013, de către majoritatea PSD-PNL de atunci.
În 2016, chiar din calitatea de judecătoare la CCR, Mona Pivniceru a atacat chiar o lege care nu-i dădea dreptul la pensie specială mai mare de magistrat. Era nemulțumită că cei nouă ani de mandat la Curtea Constituțională nu se calculează ca vechime în activitatea de magistrat.
A susținut multe din modificările făcute la legile justiției în perioada Liviu Dragnea, respingând sesizările care le contestau.
Daniel Morar, propus judecător la CCR de fostul președinte Traian Băsescu, este cel care a pornit campania împotriva marilor corupți din postura de șef al DNA.
Atitudinea lui pare să se fi schimbat în perioada asaltului asupra justiției din perioada Dragnea, când a fost acuzat că a votat în favoarea criticabilelor modificări legislative operate atunci.
Mai mult, a fost surprins discutând cu deputatul Florin Iordache, președintele Comisiei Speciale care făcea respectivele modificări legislative.
Cum sunt aleși judecătorii Curții Constituționale în Europa și SUA Germania
Judecătorii Curții nu au interdicția de a fi membri ai unui partid politic și, în principiu, orice jurist care a îndeplinit vârsta de 40 de ani este, teoretic, eligibil pentru a deveni judecător constituțional.
Jumătate dintre judecătorii Curții Constituționale germane sunt aleși de Bundestag (echivalentul Camerei Deputaților din România), cealaltă jumătate de Bundesrat (echivalentul Senatului la noi).
Candidații sunt propuși de partidele politice într-un sistem de rotație bine definit.În ambele camere legislative, cele două mari partide (conservatorii și social-democrații) propun candidați alternativ.
În Bundestag, candidații sunt propuși de o comisie de 12 parlamentari, apoi votați în plen. În Bundesrat ei sunt aleși de plenul reunit. Numirea o face președintele republicii, nu cancelarul.
Majoritatea pentru numirea unui judecător trebuie însă să fie una de minimum două treimi. Mandatul unui judecător la Curtea Constituțională a Germaniei durează 12 ani.
Italia
Curtea Constituțională este alcătuită din cincisprezece judecători, dintre care cinci sunt aleşi de Parlament, cinci de către cele mai înalte instanţe, iar cinci sunt numiţi de Preşedintele Republicii.
Spania
Cei doisprezece magistraţi ai Tribunalului Constituţional spaniol sunt numiţi de Rege, la propunerea a patru organe constituţionale. Parlamentul desemnează opt judecători, dintre care patru – Congresul Deputaţilor şi alţi patru – Senatul; Guvernul desemnează doi judecători, iar ceilalţi doi sunt desemnaţi de Consiliul General al Puterii Judecătoreşti.
Ungaria, Polonia sau Croația conferă dreptul de a desemna și numi judecătorii constituționali doar puterii legislative. Ungaria își desemnează judecătorii prin votul unei majorități de două treimi din parlamentari, în timp ce Polonia oferă doar camerei inferioare a parlamentului prerogativa numirii.
Portugalia
Din cei 13 judecători, 10 sunt aleși de Parlament, iar 3 sunt aleși ulterior de către colegii lor, prin intermediul cooptării.
SUA
Legislația SUA prevede că președintele nominalizează un candidat, iar acesta trebuie confirmat cu majoritate de voturi în Senat. Majoritatea este una simplă de 50% + 1.
Numirea unui judecător la Curtea Supremă este pe viață. În funcție de apartenența politică a președintelui și a majorității din Senat, consecințele unei numiri pot produce efecte timp de decenii.
Constituția SUA nu prevede nicio condiție profesională pentru nominalizarea unui judecător.
Deși completul de nouă include, de regulă, judecători de la curțile de apel, așa numitele „circuit courts”, istoria arată că au fost numiți judecători constituționali și avocați și profesori de drept și chiar politicieni.
