Ministerul Justiţiei a făcut luni publice pe site-ul instituției rezultatele selecției desfășurate în urma celor patru zile de interviuri organizate pentru desemnarea conducerii marilor parchete: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Ce spune ministrul că o recomandă pe Cristina Chiriac pentru cea mai înaltă funcție din domeniul anchetelor penale
Ministrul Radu Marinescu a spus luni care sunt datele care o recomandă pe Cristina Chiriac pentru cea mai înaltă funcție în domeniul anchetelor penale.
„Doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale”, demonstrate cât a fost într-o funcție de conducere la Parchetul Anticorupție, cât și prin conținutul proiectului prezentat și al interviului susținut în fața comisiei, spune Radu Marinescu.
Ea ar fi demonstrat „o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă” obținută la Parchetul General, Parchetul Antimafia și Parchetul Anticoruție, mai spune ministrul, dar și pentru că folosește instrumentele „moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora”.
Chiriac, spune ministrul, ar fi dovedit, printre altele, „capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile”, în special pe cele umane și ar fi arătat „o preocupare deosebită pentru „asigurarea independenței operaționale a procurorilor”.
Ministrul mai apreciază la procurorul Cristina Chiriac că susține „rolul activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia”, precum și că promovează „o cultură organizațională bazată pe etică, integritate și responsabilitate profesională”.
Atuurile lui Marius Voineag pentru postul de adjunct al procurorului general
Ministrul Radu Marinescu spune că pe Marius Voineag îl recomandă în postul de adjunct al procurorului general, experiența profesională vastă, inclusiv în funcții de conducere - Voineag a fost până de curând șef al Direcției Naționale Anticorupție - și înțelege „în profunzime a specificului managementului unei instituții complexe, raportat la realitățile concrete”.
Voineag a fost din martie 2023 până în prezent șef al Parchetului Anticorupție. Înainte de aceasta, a fost, din august 2020 până în martie 2023, șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare din Parchetul Antimafia, iar înainte – președinte al Consiliului de coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
„A rezultat că acesta cunoaște în detaliu mecanismele de funcționare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a instituțiilor cu care colaborează, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii și instituțiile coordonate, Inspecția Judiciară, poliția judiciară. De asemenea, acesta cunoaște proiectele și resursele pe care instituțiile din justiție le gestionează, precum și strategiile naționale și sectoriale relevante”, spune ministrul.
El a fost mulțumit de răspunsurile oferite de Voineag la interviu și de „lucrările depuse” din care rezultă ca „a dobândit o serie de competențe necesare și utile exercitării atribuțiilor funcției pentru care candidează”.
De asemenea, spune ministrul Marinescu, nominalizatul în postul de adjunct al procurorului general are „aptitudini foarte bune privind analiza informațiilor, dobândite în urma desfășurării anchetelor complexe, precum și aptitudini privind desfășurarea cu celeritate a activității de urmărire penală și implementarea principiului «follow the money» în cauzele în care se urmărește recuperarea produsului infracțional”.
Alt atuu al lui Voineag în ochii ministrului este experiența acestuia în „gestionarea provocărilor generate de schimbări profunde în activitatea parchetelor, cum ar fi cele legate de digitalizare, în coordonarea echipelor care au avut ca obiective eficientizarea activității și în relația cu instituții și organizații internaționale, și anume Comisia Europeană, GRECO, EPPO, rețelele europene de cooperare judiciară”.
De ce-l vrea ministrul pe Viorel Cerbu la conducerea Parchetului Anticorupție
Și pe Ioan Viorel Cerbu îl recomandă experiența în funcții de conducere pentru preluarea șefiei Direcției Naționale Anticorupție, spune ministrul Radu Marinescu.
„Este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție” și „dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora”.
Lui Cerbu îi atribuie ministrul și îmbinarea „cu măiestrie” a experienței din domeniul urmăririi penale cu cea de management judiciar.
Din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu, ministrul a apreciat „direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției” și „acuratețea politicii de resurse umane” care se referă la creșterea performanței DNA.
Procedura și condițiile legale
Pentru posturile de procuror-șef și procuror-șef adjunct la PICCJ, DNA și DIICOT s-au înscris 18 candidați.
Interviurile au avut loc pe parcursul a patru zile, la sediul Ministerului Justiției. Fiecare candidat a beneficiat de 30 de minute pentru prezentarea proiectului managerial și de cel mult o oră pentru sesiunea de întrebări și răspunsuri.
După publicarea rezultatului selecției, propunerile motivate vor fi înaintate Secției pentru procurori a CSM pentru aviz consultativ.
Ulterior, acestea vor fi transmise președintelui Nicușor Dan, care va lua hotărârea finală.
Ministrul Radu Marinescu a subliniat că mecanismul de numire este construit astfel încât să elimine caracterul discreționar al deciziei: „o procedură creată în aşa fel încât să nu existe o exclusivitate sau un caracter discreţionar în ceea ce priveşte decizia”.
Potrivit Ministerului Justiției, pot ocupa aceste funcții doar procurorii sau judecătorii cu o vechime de minimum 15 ani.
„Nu pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul procedurilor de selecţie procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
