Odată ce noile reguli vor fi aprobate și de Parlamentul European, vor fi considerate „țări sigure” (pentru deportare) Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc și Tunisia.
Cetățenii lor vor avea șanse minime de a obține azil politic în blocul cu 27 de membre.
Conform unui comunicat de presă, Consiliul de Interne a decis, de asemenea, că solicitanții de azil ar trebui respinși dacă ar fi putut solicita protecție internațională într-o țară din afara UE considerată sigură pentru ei.
Odată transpuse în lege, măsurile vor mai permite deschiderea de centre de migranți în vecinătatea Uniunii Europene, unde cei respinși vor aștepta să fie deportați.
Deocamdată, o singură țară din UE a încercat o asemenea schemă – Italia, condusă de guvernul cu elemente de extremă-dreapta al Giorgiei Meloni, care a deschis un centru în Albania.
El a fost foarte scump și este deocamdată gol, după ce justiția italiană a constatat că schema încalcă legea țării.
În urmă cu câțiva ani, un parlamentar german de centru-dreapta a menționat Moldova și Georgia printre țările din vecinătatea UE care ar putea găzdui asemenea centre, dar atât guvernul Moldovei, cât și cel al Georgiei au negat ulterior vehement că ar exista vreun asemenea plan.
La reuniunea de la Bruxelles mai multe țări estice au cerut să fie exceptate de la noul mecanism de solidaritate, care cere țărilor din UE să accepte migranți de la cele din „prima linie”, ca Italia sau Grecia, sau să plătească țărilor mai solicitate cam 20.000 de euro pe an pe migrant, dacă nu vor ca străinii să le intre în țară.
Polonia s-a lăudat după întrunire că a obținut o așa excepție, după ce a invocat faptul că are foarte mulți refugiați din Ucraina vecină, invadată de ruși.
Noile măsuri sunt discutate într-un moment când migrația este în scădere în UE, dar când forțele de extremă-dreaptă sunt în ascensiune, promovând narative mai mult sau mai puțin îndreptățite despre acest fenomen.
Propunerile vin după ce în vară UE a adoptat deja o reformă masivă în domeniu.
„Trebuie să accelerăm ritmul”, a declarat comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, „pentru a le da oamenilor sentimentul că avem situația sub control”.
Noile inițiative au provocat consternare în rândul activiștilor care lucrează cu migranții.
„În loc să investească în siguranță, protecție și incluziune, UE alege politici care vor expune mai multe persoane la pericole și la incertitudine juridică”, a declarat Silvia Carta, reprezentantă a PICUM, o organizație neguvernamentală care oferă protecție migranților fără documente.
Știre preluată de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
