Bună dimineața, dragi prieteni,
Loviturile executate cu drone asupra Moscovei au adus deja războiul în Rusia. Războiul de care vorbește V. Zelenski se resimte de multe luni pe teritoriul adversarului. Dar, așa cum remarcă strategi, analiști politici și istorici, pacea are puține șanse deocamdată.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Șeful adjunct al Consiliului de Securitate rus, Dimitri Medvedev amenință (din nou) cu bomba nucleară dacă ucrainienii pătrund pe teritoriul Rusiei. Un aeroport a fost închis ieri, la Moscova, din cauza loviturilor cu drone - negate de Ucraina
- Danemarca și Suedia ar putea interzice arderea Coranului din cauza „riscurilor de securitate” pe care gestul îl stârnește în Orientul Apropiat și migranți
- Papa Francisc cere Rusiei să permită transportul de cereale ucrainiene pe Marea Neagră. Între timp, fermieri români se confruntă cu o supra-producție.
Când va scăpa Rusia de țar? Dar de „țarul” Putin?
Este întrebarea pe care Europa Liberă a adresat-o șefului Catedrei de Studii Rusești de la Universitatea Oxford, istoricul Andrei Zorin, într-o cheie mai largă: De ce par rușii să aibă neapărată nevoie de un țar? De lider autoritar, eventual crud?
Din cauza moștenirii istorice & culturale. Aceasta nu e de natură genetică, dar funcționează ca și cum ar fi, explică istoricul. Comportamentele, ritualurile sociale, sărbătorile, definiția binelui & răului social, toate dau un personaj tip.
Or, cu puține excepții, vreme de cinci sute de ani, Rusia nu a avut o trecere pașnică de la un țar la celălalt, iar faptul e valabil și pentru liderii comuniști. „Rușii nu se întreabă dacă țarul e legitim, se întreabă dacă e real, dacă e adevărat”, adică dacă... face față.
Evident, în 1999, lui Borin Elțîn i s-a părut că tânărul ex-ofițer KGB, Vladimir Putin, face față. Privind însă la dictatura care apasă acum Rusia și la războiul din Ucraina, se pare că liderul de la Kremlin exagerează de-a dreptul.
Când și cum va scăpa Rusia de nevoia de a avea un țar? Numai printr-un șoc uriaș, punctează istoricul Andrei Zorin. Un șoc teribil cum ar fi „o bombă nucleară” sau „dezmembrarea Rusiei”, enumeră el, cutremurat. Prin urmare, e puțin probabil că Rusia se va elibera de țarism prea curând.
Prea curând nu va scăpa nici de război, spune vecinul Volodimir Zelenski, comentând că e natural ca războiul să se întoarcă ca un bumerang spre Rusia, după atâta prăpăd făcut în Ucraina. Liderul ucrainian atrage însă atenția concetățenilor că forțele ruse vor lovi în continuare infrastructura și că trebuie să se pregătească pentru o iarnă teribilă.
Autoritățile moscovite au închis ieri un aeroport din cauza unor atacuri cu drone, incidente din ce în ce mai frecvente pe teritoriul rus în ultimele luni.
Acesta este contextul, plus marea contraofensivă ucraineană, în care șeful adjunct al Consiliului Național de Securitate, ex-președintele Dmitri Medvedev, a amenințat că Moscova va folosi bomba nucleară dacă Ucraina va intra pe teritoriul rus.
Cât despre negocierile de pace, da, Vladimir Putin anunță e că dispus să le poarte. Dar, așa cum explică Politico, ucrainienii au nenumărate motive să nu cadă în capcană.
Danemarca și Suedia se gândesc să interzică arderea Coranului
Controversatul europarlamentar Maximilian Krah a câștigat ieri dreptul de a se afla în fruntea listei partidului radical Alternativa pentru Germania la alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024. Potrivit celor mai recente sondaje, Alternativa pentru Germania este un partid de 20 de procente.
Mai mult de 65% din cei 600 de delegați la congresul de la Magdeburg, în Saxonia, au votat în favoarea lui M. Krah. El promite că va iniția politici care vor face din Uniunea Europeană o fortăreață împotriva migranților.
Nu e clar deloc că se va întâmpla așa devreme ce Danemarca și Suedia iau în considerare să modifice din cauza „riscurilor de securitate” prevederi legale, vechi de secole, privind libertatea de exprimare. Și aceasta fix din cauza controverselor privind migranții.
Mai precis, după cum anunță BBC, Danemarca ia în calcul să interzică arderea Coranului, gestul făcut de activiști de extremă dreaptă în fața ambasadei Irakului de la Copenhaga, provocând mari proteste în țara respectivă și probleme diplomatice cu Irakul și alte state musulmane.
O analiză similară face și Suedia. Or, după cum a explicat la BBC profesorul de Drept Marten Schultz, de la Universitatea Stockholm, „Suedia are una dintre cele mai puternice scuturi legale pentru protecția libertății de exprimare”, aflat în inima legilor de căpătâi ale țării din 1766.
Despre libertate de exprimare, de asociere și de a trăi în libertate fix așa cum vrei a fost și la Bucharest Pride, sâmbătă, 29 iulie, în Bucureșt.25 de mii de persoane, LGBT și ne-LGBT, unele filmate și fotografiate pe Calea Victorie de colegul nostru, Octavian Coman.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, care și-a câștigat recent simpatia profundă a publicului, a declarat că Biserica nu va considera niciodată homosexualitatea firească. Declarația are dreptul la același tratament ca și Bucharest Pride: libertate de a fi ceea ce vrei să fii.
În cu totul și cu totul alt registru se înscrie însă articolul lui Norbert Nemeș, colegul meu care a stat de vorbă vreme de multe zile cu tineri afectați de tulburări de alimentație. Mai ales, cu o tânără, care sub protecția anonimatului, i-a spus povestea ei: „300 de zile fără mâncare | Când credința în înfometare este mai puternică decât credința în tine”.
Tulburător.
Grâu, orz, rapiță - recoltă prea mare, „muncim degeaba”
În timp ce porturile românești sunt blocate de vase transportând cereale ucrainene, blocaj cauzat de încăpățânarea Rusiei de a nu le permite să treacă în pace prin strâmtori spre țările de destinație - Europa Liberă România s-a interesat de soarta fermierilor români.
Da, România, ca și Polonia și alte state europene, insistă ca UE să nu preia cereale ucrainiene, agricultura lor ar suferi enorm. Dar se pare că în România, problema începe chiar de pe câmp.
Cezar Amarii a aflat că în zona Galațiului, de pildă, mașinile agricole nu mai fac față producției prea mari de orz, rapiță și grâu. „Muncim degeaba”, i se plâng fermierii, intervievați într-un reportaj video.
Autoritățile par deocamdată depășite de situație, chiar dacă lucrările pentru infrastructura de transport pe Dunăre și cea de depozitare în porturile românești sunt accelerate în încercarea de a combate blocajul de războiul Rusiei în Ucraina.
Deocamdată, Kremlinul rămâne surd la toate apelurile de se reînscrie în acordul pentru grâne. Inclusiv la cel făcut ieri de Papa Francisc.
Alte subiecte:
- Polonia avertizează Uniunea Europeană că mercenari Wagner ar putea trece în țările comunitare prefăcându-se migranți. Polonia a ridicat un gard de sârmă ghimpată la frontiera cu Belarus.
- Italia a anunțat că se retrage din așa numita Centură Chineză, marele proiect de infrastructură finanțat de Beijing. O decizie atroce luată în 2019, spun autoritățile actuale, „vom încerca să nu plătim daune”.
- Ecourile deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul disidentului Gheorghe Ursu, vinovații fiind achitați, continuă. Europa Liberă a discutat cu istori și juriști.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
