„Candidez la preşedinţie pentru că ştiu că avem nevoie de o schimbare adevărată! Puteam să vă promit o ţară perfectă. Să pozez în politicianul perfect, să vă spun că toate problemele vor dispărea peste noapte. Dar ştim cu toţii că asta nu e realitatea. Nu suntem perfecţi. Eu nu sunt perfect. Dar ştiţi ce putem face? Putem să muncim. Să ne ridicăm mânecile şi să construim o ţară mai bună”, spune Mircea Geoană în videoclipul prin care anunță că intră în cursa pentru președinția țării.
România, adaugă el, „are nevoie de lideri care să asculte, să înțeleagă și să se bată pentru voi”.
„Voi fi un președinte pentru tineri și pentru pensionari, pentru românii de acasă și din diaspora. Voi fi președinte pentru toți românii, indiferent de etnie sau religie. Voi fi președintele oamenilor și nu al partidelor”, mai afirmă Mircea Geoană în videoclip.
Sondajele de opinie îl dau ca favorit pe Mircea Geoană pentru a intra în turul al doilea de scrutin, cu șanse de a ieși câștigător al alegerilor într-o confruntare cu premierul Marcel Ciolacu (PSD) sau cu liderul PNL, Nicolae Ciucă.
Printre cei mai bine plasați competitori ai lui Mircea Geoană se numără președintele PSD - Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă - președintele PNL, Elena Lasconi - președinta USR și George Simion - președintele AUR (Alianța pentru Unirea Românilor).
Independența vine cu avantaje și dezavantaje
Analiștii politici spun că o candidatură ca independent a lui Mircea Geoană vine cu avantaje și dezavantaje.
La capitolul avantaje se află preferința electoratului pentru independenți, în condițiile în care o mare parte dintre alegători este nemulțumită de prestația partidelor politice. Mircea Geoană mai vine și cu imaginea de diplomat și de politician cunoscut în mediile occidentale.
La capitolul dezavantaje, statutul de candidat independent face ca Mircea Geoană să nu aibă reprezentanți în birourile secțiilor de votare, un impediment important în procesul electoral.
Există însă deja mișcări politice care sugerează că Mircea Geoană ar putea beneficia de un partid sau de un grup politic care să îl susțină.
O variantă posibilă de partid deja existent ar fi Partidul România în Acțiune, al lui Mihai Apostoloche, care a anunțat în luna iunie că îl va susține pe Mircea Geoană la președinție și că se va implica în susținerea candidaturii.
Un alt partid care l-ar putea susține pe Mircea Geoană este Partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa) din care fac parte zece deputați proveniți de la USR, PNL și AUR și care e condus formal de Alexandru Gîdiuță (ex-USR).
Cei zece deputați au cerut conducerii Camerei Deputaților să constate că DREPT a devenit partid parlamentar odată cu intrarea lor în formațiunea politică necunoscută până la acel moment, dar solicitarea a fost blocată.
Cine este Mircea Geoană
Mircea Geoană, în vârstă de 66 de ani, a fost, din octombrie 2019 până în septembrie 2024, secretar general adjunct al NATO.
A fost președintele Partidului Social Democrat (PSD) din 2005 până în 2010, iar în 2009 a fost candidatul partidului la funcția de președinte al României. A pierdut cursa la limită, cu o diferență de 0,66% în fața lui Traian Băsescu.
Între 2008 și 2011, Geoană a fost președinte al Senatului României. De asemenea, a fost ministrul de Externe al României între 2000 și 2004.
Înainte de cariera politică, între 1996 și 2000, Geoană a fost ambasador al României în SUA.
Este absolvent al Universității Politehnice din București, al Universității din București, al École Nationale d'Administration din Paris și doctor al Academiei de Studii Economice din București, potrivit CV-ului său.
Anul acesta Mircea Geoană a fost acuzat că a plagiat circa o treime din lucrarea sa de doctorat, potrivit unei investigații PressOne.
78 dintre cele 279 de pagini ar fi fost copiate fără citarea sursei - el ar fi folosit rapoarte ale foștilor președinți americani Bill Clinton și George W. Bush.
Geoană a negat acuzația de plagiat și a spus că dezvăluirea este un atac murdar.
„Am în spate o carieră de studii în țară și străinătate în inginerie, drept, administrație publică, economie. Am făcut acest doctorat nu pentru a avea o floare la butonieră sau din nevoia de a ocupa vreo funcție, ci din curiozitate intelectuală și dorința de a cunoaște și de a mă perfecționa continuu”, a scris Mircea Geoană pe Facebook pe 4 iulie.
În urma analizei lucrării de doctorat, comisia de etică de la ASE a decis că Mircea Geoană nu a plagiat în lucrarea de doctorat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.