Puțin peste zece persoane – cu steaguri naționale, icoane și cruci, femei și bărbați cu căciuli dacice – au traversat joi după amiază centrul Bucureștiului spre monumentul Holocaustului.
În periplul lor, au strigat lozinci precum „Elie Wiesel, nu uita, România nu e a ta” sau „Vexler, nu uita, România nu e a ta” sau „afară cu trădătorii de neam din țară, cu neromânii”.
Clipurile au fost postate pe TikTok de un cont numit „Alexdac”. Prima oprire a fost la Memorialul Holocaustului, unde grupul a depus o „ofrandă românească - cetina”, aceentuând că „fiecare are nevoie de respect în țara lui” și a intonat rugăciunea „Tatăl nostru”.
A urmat o nouă oprire, la Templul Coral – sinagoga comunității evreiești din București – unde cei zece au scandat „Afară cu voi, trădătorilor” și „Vexler, nu uita, România nu e a ta”.
„Suntem îngrijorați de faptul că în ultimele 48 de ore manifestările antisemite au explodat pe rețelele de socializare. Instigările sunt de o violență maximă”, spune vineri Institutul Elie Wiesel.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunțat ulterior că „se solidarizează deplin” cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în fața „acțiunilor inacceptabile și regretabile recente din spațiul public”.
„Este absolut inadmisibil ca într-o societate cu valori democratice solide să avem parte de astfel de episoade rușinoase. Condamnăm cu fermitate manifestările antisemite și valul de ură care au inundat platformele online! Cerem combaterea și sancționarea oricăror gesturi iresponsabile și jignitoare la adresa memoriei victimelor Holocaustului și a comunităților evreiești”, subliniază IICCMER.
Manifestația de joi apărea după ce Parlamentul României vota pentru a doua oară așa-numita Lege Vexler, prin care se înăspresc pedepsele pentru promovarea de mesaje antisemite sau pentru apologia unor lideri condamnați pentru crime de război.
Nici adoptarea în Parlament, de miercuri, 17 decembrie, nu a fost lipsită de incidente.
Deputații s-au împins, au urlat și au strigat amenințări, pe fondul protestelor opoziției extremiste formată din AUR și SOS România. Legea a fost adoptată ulterior cu 173 de voturi „pentru”.
Ce prevede Legea Vexler
„Legea Vexler” (PL-x nr. 168/2025), inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, modifică atât OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, cât și Legea nr. 157/2018 antisemitism, extinde pedepsele pentru promovarea cultului unor figuri extremiste (până la trei-zece ani închisoare), definește materialele extremiste și majorează sancțiunile online. Actul normativ extinde sfera infracțiunilor și majorează sancțiunile pentru propagarea publică a simbolurilor și ideologiilor extremiste.
Principalele prevederi:
1. Constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
2. Distribuirea de materiale cu tematică fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă este sancționată cu până la 5 ani de închisoare; dacă este realizată online, pedeapsa poate crește cu jumătate.
3. Promovarea publică a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime de război sau implicare în mișcările fasciste este pedepsită cu închisoare între 3 luni și 3 ani sau amendă.
4. Legea sancționează și negarea sau minimalizarea Holocaustului, infracțiune care atrage pedeapsa cu închisoarea între 6 luni și 3 ani, iar în mediul online până la 5 ani.
Excepții: nu constituie infracțiune dacă fapta este comisă în scopuri artistice, științifice, educative sau pentru dezbaterea unor chestiuni de interes public.
5. Se interzice denumirea străzilor, parcurilor, organizațiilor sau altor spații publice cu numele persoanelor implicate în crime de genocid ori în conducerea mișcărilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
6. Difuzarea de materiale antisemite este de asemenea incriminată și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani; în mediul online, limitele de pedeapsă cresc.
Sursa: proiectul de lege de pe site-ul Camerei Deputaților
Ce s-a întâmplat la votarea legii
În timpul discuțiilor de miercuri din Parlament, deputatul Silviu Vexler, reprezentant în Parlament al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a rupt o hârtie care era pusă pe pupitru.
El spune, întrebat de Europa Liberă despre acest incident, că a rupt-o „fără să știe ce este pe ea”. Hârtia conținea zece fotografii ale unor personalități ale culturii naționale, printre care Nicolae Iorga, Octavian Goga și Mihai Eminescu.
Foaia fusese lipită un parlamentar – al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) sau al SOS România, spune Vexler – ca protest simbolic împotriva proiectului de lege.
În momentul în care Silviu Vexler a vrut să-și prezinte punctul de vedere asupra proiectului, colegi din sala de sedință a Parlamentului au scandat „Libertate!” și l-au acuzat de extremism.
Vexler a îndepărtat inițial foaia, dar, după ce i-a fost pusă din nou pe pupitru, a rupt-o vizibil, ceea ce a provocat haosul. Parlamentul mai spune că au apărut inclusiv amenințări cu moartea la adresa lui și a familiei sale.
El a descris gestul ca „o reacție instinctivă la agresiunea verbală și fizică interminabile, la ura și amenințările îndreptate împotriva mea și a familiei, la acuzațiile de «genocid» și «trădare națională»”.
„Nu am observat cine sau ce era pe acea hârtie, pe care inițial am încercat să o mut”, a mai spus Vexler.
Vexler a recunoscut prompt eroarea, în plenul parlamentului. A spus ulterior: „Indiferent de acest lucru, ar fi trebuit să gestionez mai bine situația. Am greșit, am asumat, și mi-am cerut scuze public, în plen, pentru gestul de a rupe hârtia”.
El a reiterat regretul în declarațiile din următoarele zile, subliniind că gestul a fost neintenționat față de figurile culturale de pe hârtie.
Incidentul a marcat a doua dezbatere din Camera Deputaților cu privire la Legea pentru combaterea extremismului.
„Să vă fie ruşine PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi, să vă fie ruşine că aţi ajuns sclavii acestui domn care, în şase luni, incluzând cele două luni de vacanţă, a reuşit să treacă acest proiect de lege de două ori prin toate forurile acestei ţări, inclusiv Preşedinţie, inclusiv CCR. Cum e posibil aşa ceva? Cum vă puteţi trăda strămoşii în halul ăsta? Să vă fie ruşine!”, a strigat de la microfon deputatul AUR Bogdan Velcescu.
Liderul AUR, George Simion, a postat și el intervenția în Parlament la Legea Vexler, susținută de comentariul: „L-am pus pe Vexler să își ceară scuze. Nu e suficient! Grindeanu și Fritz se hăhăiau cu el, toți l-au ales și susținut pe Nicușor Dan. Ei sunt sistemul și NU FACEM PACE CU EI!!”.
Proiectul a fost adoptat inițial de Senat pe 26 mai 2025 (cu 78 de voturi pentru, 15 împotrivă, 25 abțineri) și de Camera Deputaților pe 11 iunie (cu 199 voturi pentru, 99 împotrivă, 2 abțineri).
Sesizată la Curtea Constituțională (CCR) în mai 2025, de AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), precum și de președintele Nicușor Dan, legea a fost declarat constituțională prin deciziile 355/2025 și 356/2025.
Principalele solicitări și argumente ale președintelui Nicușor Dan privind Legea Vexler, respinse de Curtea Constituțională
Președintele Nicușor Dan:
- a cerut reexaminarea legii pentru a asigura claritate și previzibilitate;
- a afirmat că, deși statul are datoria de a combate ura și incitarea la discriminare, acest obiectiv a putut fi atins doar prin legi clare și echilibrate, altfel existând riscul amplificării neîncrederii în instituții;
- a susținut că legea a fost insuficient de clară în definirea unor infracțiuni legate de distribuirea materialelor cu conținut xenofob sau extremist, ceea ce ar fi putut permite interpretări arbitrare;
- a avertizat asupra riscului de incriminare a unor opere literare sau istorice;
- a atras atenția că formulările vagi ar fi putut transforma în infractori persoane care distribuie texte clasice ce conțin idei xenofobe — inclusiv opere semnate de Ion Creangă, Mihai Eminescu, Shakespeare, Dickens sau Conrad;
- a considerat insuficientă excepția privind arta, educația și cercetarea;
- a argumentat că legea nu a protejat corespunzător circulația acestor opere în scopuri culturale sau personale, oferind exemplul transmiterii unei cărți între doi cititori particulari;
- a cerut definirea clară a noțiunii de „organizație cu caracter legionar”;
- a arătat că lipsa unei definiții precise ar fi putut provoca confuzii între grupări extremiste și asociații dedicate memoriei rezistenței anticomuniste sau foștilor deținuți politici;
- a subliniat nevoia clarificării unor termeni vagi precum „idei legionare”, „naționalism extremist” sau „cultul persoanelor”, considerând că ambiguitatea lor ar fi putut genera aplicări abuzive ale legii;
- a invocat legislația europeană din Germania și Italia ca exemple de reglementări, în care spune că sunt definite mai precis organizațiile, faptele, materialele și simbolurile interzise;
- a semnalat neglijențe de redactare, arătând că în unele articole nu s-a făcut corect înlocuirea termenului „crime de război” cu „infracțiuni de război”, conform Codului Penal;
- a cerut clarificarea noțiunii de „cult al persoanelor”;
- a afirmat că legea nu a precizat standardul după care se poate evalua promovarea publică a unor figuri istorice asociate organizațiilor extremiste, ceea ce ar fi putut duce la confuzia dintre glorificare și analiză istorică.
Sursa: cererea de reexaminare
Ajunsă la promulgare pe 21 iunie, a fost retrimisă la reexaminare de președinte pe 4 decembrie, care a invocat riscuri cu privire la libertatea de exprimare.
Senatul a respins reexaminarea cerută de președinte pe 8 decembrie (cu 74 de voturi pentru menținere, 33 împotrivă, 4 abțineri), iar Camera Deputaților (for decizional) a adoptat forma inițială pe 17 decembrie 2025. Au fost 173 de voturi pentru, 101 împotrivă și 6 abțineri.
Pe parcursul procesului legislativ, Silviu Vexler spune că a primit mai multe amenințări, pe rețelele sociale, dar și de la colegii din Parlament. Pe stradă, au fost postate afișe împotriva lui.
Deputatul a depus plângeri la poliție și parchet.
Vexler subliniază pentru Europa Liberă că legea „este mai mult decât necesară”.
„Da, ajută, și nu doar la combaterea antisemitismului. Luați în calcul doar următorul simplu fapt: în prezent, promovarea lui Adolf Hitler, a lui Corneliu Zelea Codreanu, Himmler, Goebbels etc. este perfect legală, dar ea extinde interdicția pentru conducătorii organizațiilor fasciste, definește materialele extremiste și întărește sancțiunile online”.
Cristian Pîrvulescu: Analiza operelor de artă trebuie făcută în context social
Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, spune că gestul lui Silviu Vexler poate fi interpretat politic și ideologic, dar că „exercițiul era absolut necesar”.
„Cei care vorbesc despre cenzură, despre atac la cultura națională, nu fac decât să cultive ambiguități și să încerce să mențină toată această idologie naționalistă într-o zonă de acceptabilitate”, explică Pîrvulescu.
El mai spune că analiza operelor de artă și literare trebuie făcută inclusiv din această perspectivă, critică, raportată la impactul lor istoric, social și politic.
„Nimeni nu poate fi exonerat de responsabilități, iar ideea că în epoca respectivă astfel de lucruri erau curente nu este o justificare suficientă pentru a înlătura critica. Nu e vorba de interzicerea unor astfel de lucrări, ci de înțelegerea impactului pe care îl pot avea ele, într-un mod rezonabil și critic”, mai adaugă profesorul.
Fost ministru al Culturii, Theodor Paleologu a comentat, de asemenea, reacțiile din spațiul public după aprobarea Legii Vexler.
„Antisemitismul extremiștilor din AUR, SOS și POT s-a manifestat cu obscenă agresivitate cu ocazia discutării Legii Vexler. (...) Eram sceptic față de Legea Vexler. În 2015, nu am votat o lege similară. Dar văzând antisemitismul feroce și ordurier al multor reacții de mai jos, ajung la concluzia că e justificată”, a subliniat Paleologu.
Legea Vexler va merga a doua oară la promulgare. De data aceasta definitivă. Teoretic, președintele Nicușor Dan nu mai are nicio cale de atac împotriva ei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
