Linkuri accesibilitate

Mizele sesizării CCR și puterile președintelui


Miza deciziei pe care o va lua Curtea Constituțională este legată de intenția PSD de a mai opera și alte schimbări legislative până la finalul anului, astfel încât Klaus Iohannis să fie împiedicat să convoace un referendum pe teme de Justiție odată cu scrutinul pentru alegerile prezidențiale.

Președintele Iohannis contestă, astfel, o decizie de la sfârșitul anului trecut operată de majoritatea PSD-ALDE, care a interzis organizarea în același timp a alegerilor europarlamentare și a unui referendum. Se reia, astfel, o discuție mai veche, în care punctul de pornire este o recomandare a Comisiei de la Venezia, pe care cei de la PSD au invocat-o adesea – scrutinele pentru alegerea Parlamentului European să nu se desfășoare în același timp cu alegeri naționale sau cu referendumuri.

În practica politică, referendumul se organizează în multe țări, inclusiv europene, odată cu alegerile, naționale de cele mai multe ori, pentru a mobiliza oamenii la vot. În România, există cazul alegerilor prezidențiale din anul 2009, când, la primul tur, președintele de atunci, Traian Băsescu, a convocat simultan referendumul pentru un Parlament unicameral, cu 300 de membri. Prezența la vot a fost covârșitoare, 9,9 milioane de cetățeni, 54,3%.

PSD și PNL s-au opus atunci desfășurării simultane a referendumului și a alegerilor, iar disputa a ajuns la Curtea Constituțională, care a fost de acord că nu sunt distorsionate intențiile de vot prin demersul referendar.

Or, Klaus Iohannis amintește aceste decizii anterioare ale CCR și li se adresează actualilor judecători constituționali, practic, invocând jurisprudența.

Este important răspunsul pe care îl vor da membrii CCR în această speță. Pe de o parte, pentru că în ultimul an actuala componență a Curții, dominată de PSD și ALDE, a reinterpretat și chiar a anulat decizii din anii trecuți ale acestei instituții. Un exemplu este motivarea la decizia prin care președintele țării a fost obligat de CCR să o revoce pe Laura Codruța Kovesi din fruntea DNA, la propunerea ministrului Justiției, Tudorel Toader.Actuala CCR a considerat că ministrul Justiției are un cuvânt la greu decât cel al președintelui.

Dincolo de mobilizarea la vot a cetățenilor, care ar putea fi decisivă, de pildă, în cazul alegerilor prezidențiale, care vor avea loc la finele anului, răspunsul CCR mai are importanță și din altă perspectivă.

Este vorba despre atribuțiile prezidențiale. Prin Constituție, așa cum indică articolul 90, șeful statului are libertatea să convoace un referendum pe orice temă pe care o consideră de interes național. Klaus Iohannis a spus de mai multe ori, în 2017 și în 2018, că are în vedere convocarea unui referendum pe teme de Justiție. Fie în privința independenței magistraților, fie în legătură cu continuarea luptei împotriva corupției. În cercurile politice de la București se vorbește despre intenția lui Klaus Iohannis de a convoca un astfel de referendum în anul electoral 2019.

În cazul în care ar fi cenzurat de către CCR dreptul șefului statului de a convoca un referendum de interes național, s-ar putea spune că judecătorii actualei Curți Constituționale sunt în dezacord cu predecesorii lor. De asemenea, în ultimii doi ani, ar fi cea de-a opta reducere a puterilor prezidențiale. Astfel, în anul în care sunt programate alegeri prezidențiale, în România s-ar constata modificarea profilului instituțional al celei mai înalte funcții în stat fără ca poporul să fie consultat – prin referendum - și fără modificarea Constituției.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG