Linkuri accesibilitate

Moartea lovește în Parlamentul UE, Boris Johnson încuie Anglia, iar Iranul se apără de o oaste de djinni. Revista presei internaționale


Protestatar în fața sediului lui Boris Johnson din Downing Street nr. 10 în Londra.

După săptămâni de ezitări și repetarea în buclă a discursului imunității de grup (herd immunity, „imunitatea gregară”, lit. „de turmă”) și al păstrării libertăților individuale, premierul britanic Boris Johnson s-a decis ieri să anunțe exact aceleași măsuri de carantină generalizată ca în majoritatea țărilor de pe continent.

The Guardian precizează că poliția a primit ordinul să aplice cu strictețe regulile care rezultă din îndemnul sever al lui Johnson: “You must stay at home.”

Ca oriunde în Europa, și în Anglia cetățenii vor fi de acum obligați să stea acasă și să iasă doar pentru cumpărături și eventual puțină gimnastică în cel mai apropiat parc.

Limbajul folosit ieri de Boris Johnson este exact opusul celui de până acum. El a insistat, în discursul său: “Să nu vă întâlniți cu prieteni. Dacă prietenii vor să vă vadă, să le spuneți: Nu. Nu vă întâlniți cu membri ai familiei care nu locuiesc cu dumneavoastră. Cumpărați doar alimentele și medicamentele absolut necesare,” a insistat el.

“Dacă nu urmați regulile, poliția va avea puterea să le aplice, inclusiv prin amenzi și interzicând orice adunare.”

Măsurile anunțate de Johnson au fost deja sprijinite și întărite de primarul Londrei, Sadiq Khan. Ieri, numărul morților în Marea Britanie a atins deja 335.

The Times are un comentariu care lansează un apel tuturor partidelor politice cărora li se cere să-l sprijine pe Johnson.

The Telegraph, ziarul în care publică Boris Johnson, are un titlu și mai radical: Boris Johnson ordonă cea mai mare izolare/blocadă (lockdown) din istoria Angliei.

Pandemia se accelerează, scrie la Bruxelles Le Soir. Chiar și în Olanda guvernul a decis în cele din urmă să aplice reguli mai stricte. Și în Franța măsurile au fost înăsprite ieri și sunt detaliate în toată presa franceză, precum aici în Le Monde. Tot Le Monde scrie însă că cel puțin în Paris polițiștii inchid ochii la multe infracțiuni, altfel orașul riscă să explodeze.

Cu totul, în Franța au murit până acum 860 de oameni. Italia însă a depășit deja 6.000 de morți și 64.000 de cazuri de contaminare.

Și tot Le Monde scrie că la Bruxelles, comitetul pentru libertățile civile din Parlamentul European a cerut evacuarea de urgență a migranților cei mai vulnerabili din lagărele de refugiați suprapopulate instalate pe insulele grecești din Marea Egee, atrăgând atenția asupra « riscului nenumăratelor decese».

Dar chiar în Parlamentul European de la Bruxelles s-a anunțat ieri primul mort în cadrul instituțiilor europene.

La Roma, La Repubblica precizează că este vorba de un italian în vârstă de 40 de ani care lucra în departamentul de IT al Parlamentului UE. Mai multe persoane din instituțiile europene, inclusiv negociatorul șef cu Londra pentru Brexit, francezul Michel Barnier au fost deja testate pozitiv, iar negocierile Brexit cu Londra sunt pe moment suspendate.

În schimb, la Milano, Il Giorno prezintă povestea pacientului nr. 1 din Italia, cel care a fost primul depistat, chiar în epicentrul epidemiei, în orașul Codogno din Lombardia, un bărbat de 38 de ani care, după ce a stat 18 zile în terapie intensivă, a fost acum lăsat să plece acasă vindecat.

Noutăți de pe frontul de est al Europei

Pe acest fundal, după ce miniștrii de finanțe ai UE au decis să permită țărilor membre să depășească pragul, impus rigid până acum, de 3% din PIB ca deficit public, Comisia Europeană continuă să recomande începerea negocierilor de aderare la UE a Albaniei și Macedoniei.

“Nu cred că ceea ce se întâmplă cu coronavirus va modifica poziția țărilor membre,” a spus șeful diplomației UE Josep Borrell. Cei 27 miniștri de externe ai UE vor discuta chestiunea astăzi prin videoconferință.

UE are însă deja suficient de multe bătăi de cap cu actualii membri est-europeni, precum Ungaria, unde săptămâna aceasta se caută adoptarea unei legi care îi va permite lui Viktor Orbanguverneze de acum înainte prin decret, fără a mai trece proiectele legislative prin parlament.

Cu Viktor Orban în dictatură este titlul comentariului din Frankfurter Allgemeine Zeitung.

El Pais, în Spania, scrie însă că la Bruxelles Comisia Europeană l-a avertizat pe Viktor Orban că nu va putea menține starea de urgență pe termen nedefinit și că măsurile dorite de el trebuie să fie “temporare” și “proporționate”.

În Croația, presa este ocupată de dubla tragedie a epidemiei și a puternicului cutremur care a afectat duminică în primul rând capitala, Zagreb. Principalul cotidian croat, Jutarnji List (Ziarul de Dimineață), prezintă cazul fetiței de 15 ani aflată în tratament intensiv la spital și care a murit absurd în cutremur.

La Moscova, Rossiiskaia Gazeta, cotidian apropiat Kremlinului, scrie încurajator că situația în Rusia nu e atât de gravă ca în celelalte țări, dar că guvernul ia măsuri stricte.

Kommersant estimează însă, potrivit experților consultați, că măsura dorită de guvern de obținere a datelor telefonice ale cetățenilor pentru a-i putea urmări prin geolocalizare pe cei infectați este greu aplicabilă, deoarece, în absența unei situații de urgență, care în Rusia nu a fost decretată, ar fi nevoie de acordul formal al fiecărui cetățean în parte.

Tot la Moscova, Izvestia pune întrebarea de ce epidemia lovește atât de puțin Africa. Răspunsul adus de cotidian e multiplu. Pe de o parte, majoritatea țărilor Africii, foarte sărace și cu infrastructură învechită, se află în afara circuitelor turistice și economice care au favorizat răspândirea virusului. Pe de alta – însă aste e doar părerea autorilor articolului din Izvestia – Africa are o populație foarte tânără. Cum se constată empiric și statistic, virusul lovește mai ales persoanele în vârstă. Or, vârsta medie pe continentul african este de 20 de ani, iar procentul celor de peste 65 de ani e de abia 3%. Asta, scrie Izvestia, ne-ar permite să anticipăm că cifrele contaminărilor și deceselor în Africa vor rămâne coborâte.

Iranul și oastea de djinni

În sfârșit, în Iran, țară care se situează pe locul trei în clasamentul mondial al contaminărilor și morților, după China și Italia, presa e divizată între partizanii președintelui moderat Hassan Rouhani și aripa dură a șefului suprem al statului, ayatollahul Ali Khamenei.

Cotidianul apropiat guvernului, Iran, publică în prima pagină o scrisoare deschisă adresată de președintele Rouhani „națiunii americane” (millet-i-Amrika). Cu ocazia Anului Nou iranian (Nowruz) care a fost sărbătorit pe fundal de molimă în acest weekend, Rouhani spune că victimele sancțiunilor economice impuse de SUA nu sunt diferitele facțiuni politice rivale de la Teheran, ci populația Iranului.

În numele dreptății și umanității, cer sufletelor voastre să arătați Administrației și Congresului că sancțiunile nu au avut succes și nu vor avea."

Rouhani a făcut acest pas de a scrie „poporului american" după ce Washingtonul a propus ajutor Iranului pentru combaterea epidemiei, însă liderul religios suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei, l-a respins.

Asta n-ar fi nimic, dacă bătrânul (80 de ani) și atotputernicul Khamenei nu și-ar fi împănat refuzul cu îngrijorătoare și belicoase referințe coranice apocaliptice și aluzii la o armată de djinni care ar amenința Iranul. Or, faptul că el a spus iarăși populației că un eventual vaccin din partea Americii, „cel mai perfid dușman al Republicii Islamice", țară condusă de „teroriști mincinoși și cruzi și impostori cărpănoși", n-ar face decât să-i otrăvească pe iranieni, nu lasă mult loc pentru optimism în ce privește evoluția de acum înainte a epidemiei în Iran.

Discursul poartă data de duminică: 2 al lunii farvardin, anul 1399.

Facebook Forum

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG