Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale a intrat oficial pe masa guvernului și în dezbatere publică.
Prevederile vizează modificări atât în fiscalitatea anumitor sectoare din economie, cât și în fiscalizarea anumitor tipuri de companii și a profiturilor și dividendelor, așa cum se arată în Nota de Fundamentare.
În linii mari, sunt introduse restricții la microîntreprinderi, inclusiv pentru consultanță, sunt prevăzute majorări ale Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) la băuturi cu zahăr și HoReCa, impozite mai mari pentru case și dividende, plafoane noi la veniturile din alte surse.
Vor încerca IMM-urile să scape de impozitul pe profit de 16%?
În privința întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) măsurile fiscale prevăd reducerea pragului de la care acestea beneficiau de impozit de 1 sau 3% din venit, în funcție de numărul salariaților, de la 1 milion de euro la 500 de mii de euro. În situația în care vor fi peste acest prag, IMM-urile vor plăti un impozit pe profit de 16%, ca orice SRL.
Efectul măsurii nu va fi însă cel scontat, acela de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, spune pentru Europa Liberă Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România.
Numărul microîntreprinderilor cu venituri între 500 de mii și 1 milion de euro este undeva la 8.000 din totalul de 620.000. Ele aduceau la bugetul de stat în jur de 350 de milioane de euro ca impozit pe cifra de afaceri, pe venit.
„Acum nu știm cât vor mai aduce fiind impozitul pe profit. Noi credem că probabil se va mări numărul microîntreprinderilor, se vor crea noi microîntreprinderi ca să coboare sub pragul de 500 de mii de euro. Semnalul nu este unul bun în sensul în care reforma trebuia să înceapă de la mare la mic”, spune Florin Jianu.
De la mare la mic, adică să înceapă cu statul, care este cel mai mare jucător în piață, cu mulți angajați și cu salarii mari, apoi cu companiile mari care au beneficiat de cele două crize: pandemia și cea energetică.
Pe de altă parte, reducerea pragului pentru IMM-uri este o măsură normală care e dictată de realitate, peste 80% din companii se calificau la pragul de 1 milion de euro, spune pentru Europa Liberă jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.
„E o măsură normală, pentru că un prag de un milion de euro era mult prea mare pentru economia românească, nu e o tragedie, e o chestiune legată de realitate. Nu cred că se va apela la spargeri de companii și formarea altor firme, pentru că e destul de dificil. Desigur, rămâne de văzut, pentru că dacă vor fi multe firme la care se va aplica impozitul pe profit și dacă acesta va fi mult mai mare decât ceea ce plăteau până acum, poate că vor încerca să despartă activitățile. Dar cred că e prea complicat pentru cineva care nu va plăti mult mai mult în plus. Aici trebuie văzut de la caz la caz”, spune Constantin Rudnițchi.
Impozitul pe venit era mai profitabil pentru IMM-uri, patronii știau ce au de plată, controalele nu veneau, pentru că nu-i interesa, explică Florin Jianu pentru Europa Liberă „Acum lucrurile devin mai complicate și credem noi că se va încasa mai puțin la bugetul de stat, pentru că oamenii vor încerca să-și diminueze profitul”.
Dar scăderea pragului pentru IMM-uri este un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu toate că soluția este, de fapt, o colectare mai bună a veniturilor la bugetul de stat.
„Solidaritatea de care ne spuneau politicienii nu o prea vedem la stat și la marile companii. Chestiunea asta cu scăderea pragului la IMM-uri e jalon în PNRR”, explică Florin Jianu.
Consultanța în zona IMM, pusă pe butuci
O altă măsură care afectează IMM-urile este aceea că se va exclude consultanța din zona de microîntreprinderi. Acestor firme li se va aplica sistemul clasic, cel al impozitului pe profit.
„Aici am niște dubii, s-au mai încercat astfel de lucruri, dar n-au prea reușit pentru că această consultanță se îmbracă în altceva, contracte de servicii… Nu cred că efectul va fi cel pe care scontează guvernul”, spune Constantin Rudnițchi.
Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor:
- reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 milion euro la 500.000 euro;
- instituirea condiției ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%;
- instituirea unei condiții de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
- limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management;
- excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfășoară activităţi în domeniul: bancar, asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, jocurilor de noroc, precum și a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
Impozitul pe dividende crește de la 5 la 8%. Posibile efecte
Proiectul de Ordonanța de urgență prevede majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților.
„Adevărul e că mai ales patronii de companii mici și mijlocii scoteau din firmă niște bani pe dividende, în loc să-i scoată pe salarii, contribuții sociale etc. Sau, poate chiar propriii bani din firmă îi scoteau pe dividende, pentru că era atractiv acest 5%. În mod normal, guvernul nu ar trebui să se uite atât de mult la mișcările micilor întreprinzători, pentru că banii ajung tot în economie până la urmă”, spune pentru Europa Liberă jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.
Foame de bani la buget
În general, modificările la Codul Fiscal nu sunt de substanță și nu vor aduce foarte mulți bani la bugetul de stat, sunt de părere economiștii consultați de Europa Liberă.
„E o încercare de a aduce mai mulți bani la buget și, parțial, o încercare de a mai aduce un pic de echilibru în zona de fiscalitate, dar e făcut cu timiditate în sensul că facilitățile fiscale, de exemplu, din construcții, din zona alimentară au mai scăzut dar nu au fost eliminate”, este de părere Constantin Rudnițchi.
Principalele modificări ale Codului Fiscal
- Pragul maxim până la care o companie poate fi socotită microîntreprindere coboară de la un milion la 500.000 de euro.
- Limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management;
- Eliminarea impozitului specific în HoReCa și trecerea pe fiscalitatea specifică microîntreprinderilor;
- Majorarea TVA în HoReCa de la 5% la 9%;
- Limitarea numărului de companii la care o persoană poate fi asociat unic;
- Scade plafonul pentru aplicarea de facilități fiscale la unii lucrători din construcții și agricultură;
- Creșterea TVA de la 9% la 19% la băuturile care conțin zahăr;
- Modificarea sistemului de deduceri personale la salariații cu salarii mai mici de 4500 de lei brut;
- Pentru angajații part-time se vor plăti contribuții la nivelul salariului minim brut pe țară;
- Cresc accizele la băuturi alcoolice și tutun;
- Instituirea de noi plafoane de taxare pentru persoanele care realizeză venituri din activități independente;
- Se impune un nou mod de calcul a impozitelor pe clădirile rezidentiale și nerezidențiale;
