Multă cultură astăzi în presă, în ajun de Halloween, joia fiind în general și ziua suplimentului literar sau cultural în multe mari publicații. Studii antropologice și culturale despre Halloween găsim azi în toate ziarele, dar și, în paginile politice, descoperim o lungă serie de monștri.
Astfel, în Marea Britanie, The Guardian scrie despre cazul de conflicte de interese în care e implicat Boris Johnson, acuzat că și-ar fi acordat favorurile unei ex-model din SUA pe vremea când el era primarul Londrei. El Pais scrisese deja despre “afemeiatul” Johnson și acordase credit acuzațiilor, dat fiind “trecutul muieratic” (el pasado mujeriego, cum sună candid formula în spaniolă) al lui Boris Johnson. Frumoasa americancă Jennifer Arcuri pare astfel să fi cheltuit peste 110.000 de lire sterline din bani publici însoțindu-l pe Boris Johnson în misiuni comerciale ca primar al Londrei. Acum, scrie The Guardian, americanca Jennifer Arcuri spune că Johnson era la current cu potențialul conflict de interese.
Tot la rubrica monștrilor de Halloween, The Telegraph anunță că omul cel mai dușmănit din întreaga Anglie după Boris Johnson, consilierul acestuia, Dominic Cummings, și-a amânat pentru a doua oară o operație urgentă ca să rămână în spatele lui Johnson pe durata Brexitului, acum prelungit până pe 31 ianuarie.
Deși nu are o funcție oficială, acest consilier (spin doctor, cum spun englezii), Dominic Cummings e temut și are mai multă influență decât orice ministru din cabinet, el fiind, de pildă, la originea expulzării din partid a 21 de deputați Tories care nu erau de acord cu planurile lui de ieșire din UE fără un acord, printre aceștia aflându-se chiar și nepotul lui Winston Churchill. (Zece dintre ei au fost primiți între timp înapoi.)
Putin la Budapesta
Tot în categoria monștrilor de Halloween, Putin a fost ieri la Budapesta în mare pompă. Cum spunea cu satisfacție anticipativă Russia Today, „indiferent ce îi va zice Putin lui Orban la Budapesta, SUA și aliații vor fi extrem de iritați”.
Lucrul e confirmat de Financial Times, care vorbește de o nervozitate perceptibilă printre partenerii Ungariei în legătură cu felul în care Orban duce la creșterea dependenței energetice a Ungariei de Rusia, în loc să o facă să scadă.
Astfel, Rusia construiește în Ungaria o centrală nucleară pentru care Orban a cedat contractul companiei rusești Rosatom, în schimbul unui credit de 10 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu cca 7% din PIB-ul Ungariei.
Înțelegerea a fost încheiată fără vreo licitație publică, iar condițiile sunt în defavoarea Ungariei, deoarece toate contractele pentru combustibil și întreținere au fost date rușilor. În plus, electricitatea produsă de centrală va fi extrem de scumpă.
Putin îi mai cere lui Orban și să participe la construirea conductei TurkStream, care ar trebui să transporte gaz din Rusia spre Europa, pe sub marea Neagră, ocolind cu totul Ucraina.
Rossiiskaia Gazeta, cotidianul Kremlinului, prezintă rezultatul vizitei lui Putin ca fiind acceptarea imediată de către Orban a cererii rusești, afirmând că Orban a zis că Ungaria va participa la proiect: “cu cât mai repede, cu atât mai bine”
Le Soir, la Bruxelles, comentează că este a noua oară că Putin îl întâlnește pe Orban, “un tratament rezervat celor mai puternici lideri ai planetei”, deși aici s-ar putea ca ziarul belgian să se înșele; omul politic care l-a vizitat cel mai mult pe Putin în ultimii doi ani este moldoveanul Dodon: de mai bine de zece ori !
Trump: Jihad hotline
Cine sperie cel mai tare, după Putin? Donald Trump cere Belgiei să își ia înapoi jihadiștii din Siria. Într-un interviu publicat astăzi de cotidianul belgian Le Soir, ambasadorul SUA la Bruxelles, Ronald Godwitz, ridică tonul: “E o chestiune de securitate. Nu știm cât timp vor rezista închisorile kurzilor. Există riscul ca Statul Islamic să atace pentru a-și elibera luptătorii. Țările trebuie să-și ia înapoi combatanții jihadiști.”
Editorialul din Le Soir comentează: “Situația nu e lipsită de ironie. Dacă lumea se află în situația asta, e în bună parte datorită atacării Irakului de către președintele Bush, decizie ale cărei consecințe încă le plătim.”
Oricum, Belgia are acum 75 de zile pentru a repatria din Siria o mamă luptătoare jihadistă și cei doi copii ai săi. Este decizia unui tribunal din Belgia, anunțată astăzi de cotidianul flamand De Standaard, tribunalul horărând că statul belgian este obligat să o aducă înapoi, pe cheltuiala sa, pe Hafsa Sliti, în vârstă de 23 de ani, aflată în Siria din februarie 2018 și actualmente capturată de kurzi în zona în care au loc înfruntările cu Turcia.
Toți oamenii președintelui Macron
În presa franceză găsim portretele a două personaje numite de Emmanuel Macron în funcții foarte importante: Christine Lagarde, devenită noua directoare a Băncii Centrale Europene (BCE), venită de la Fondul Monetar Internațional (FMI), și Thierry Breton, noul candidat al lui Macron pentru postul de Comisar European.
Le Monde scrie despre Christine Lagarde că este atât de metodică încât, la petrecerea sa de plecare de la Washington, de la FMI, reușise, în 45 de minute, să salute personal și una câte una toate cele 250 de persoane importante prezente, printre care Lakshmi Mittal și Ivanka Trump.
Tot despre calitatea de om care lucrează în rețele scrie și săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné, într-un portret necruțător al lui Thierry Breton (publicat doar în versiunea tipărită, pe hârtie), candidatului propus de Macron pentru funcția de Comisar european, după respingerea lui Sylvie Goulard.
Funcția destinată lui este deja lungă și impronunțabilă: Comisar pentru Politica industrială, Piața internă, Digital, Apărare și Spațiu ! Dar Thierry Breton este un as al unor asemenea combinații. El e președintele comitetului plăților de la Carrefour, președinte de onoare al marii firme Thomson, membru al consiliului consultativ al Bank of America, președintele consiliului de administrație de la Wordline, administrator al asociației școlilor din Alsacia etc, etc... Cum se indignează un eurodeputat socialist (nenumit) în Canard: “Au respins-o pe Goulard pentru 300.000 euro și au să-l lase să treacă pe Breton, simbolul aranjamentelor à la française… ”
Haloween și imperialismul cultural
In Spania, El Pais prezintă, în ajun de Halloween, apariția în spaniolă a cărții lui David J. Skal Moartea ca sărbătoare (Death Makes a Holiday: A Cultural History of Halloween).
Dintr-un simplu ritual păgân, cum se știe, Halloween a devenit o sărbătoare americană prin excelență, ducând chiar la ceea ce El Pais, citându-l pe autorul american specialist în “horror” numește un „imperialism cultural”. Aceasta se manifestă prin ideea insinuată că orice element al visului american (el “sueño americano”) are o valoare intrinsecă și trebuie/poate fi adoptat de alte culturi.
Un element interesant al cărții lui Skal prezentată de El Pais este felul în care rezumă evoluția fluidă a ceremoniilor păgâne și libere de Halloween, inclusiv în manifestările lor iconografice externe. Astfel, acel personaj esențial care este vrăjitoarea văzută ca o bătrână sinistră, îmbrăcată în negru și cu pălărie țuguiată nu vine câtuși de puțin din Evul Mediu ci de la personajul interpretat de Margaret Hamilton în filmul Vrăjitorul din Oz din 1939. Până atunci, vrăjitoarele de Halloween erau femeiuști (jóvenes pizpiretas) îmbrăcate colorat.
(La fel cum nici acele faimoase gargouilles, statuile de monștri de pe Notre-Dame din Paris nu sunt originale, ci au fost adăugate în sec. XIX de celebrul arhitect care a restaurat catedrala Viollet Le Duc.)
Antropologia structurală a morții
În Italia, Corriere della Sera se ocupă de decizia Senatului SUA de a recunoaște realitatea genocidului armenilor comis de Turcia. E citat Erdogan, furios: « Cea mai mare insultă adusă Turciei. » Corriere notează că Erdogan a făcut cunoscut că pune acum în discuție întâlnirea cu Trump prevăzută pe 13 noiembrie.
În sfârșit, La Repubblica marchează zece ani de la moartea lui Claude Lévi-Strauss, cea mai mare figură a antropologiei moderne, părintele, de fapt, al antropologiei structurale (sau structuraliste) și care, la rândul lui, s-a ocupat foarte mult de ritualurile morții. „Omul care a explicat omul” se intitulează articolul, unde Lévi-Strauss este rezumat astfel : „Rasele nu există… dar rasismul va exista întotdeauna, pentru că culoarea pielii și alte diferențe somatice sunt principalii clasificatori ai umanului.”
Facebook Forum