Intenția Bucureștiului de a include Rusia pe lista amenințărilor la siguranța națională în noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru 2020-2024, adoptată de CSAT, poate fi explicată prin dorința României de a consolida prezența SUA și a NATO în regiunea Mării Negre, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Ea spune că Bucureștiul nu este capabil să gândească independent și nici să se afirme independent, preluând „schemele de confruntare ale altora” și contribuind la creșterea tensiunilor și neîncrederii în regiune, chiar cu prețul propriilor interese.
Ea acuză Bucureștiul că, în loc să se afirme independent, ca furnizor de stabilitate, contribuie la creșterea tensiunilor și a neîncrederii în regiune.
„Este evident, noua versiune a strategiei românești va fi folosită pentru consolidarea prezenței militare a SUA și NATO în Marea Neagră. Astfel, Bucureștiul, în loc să se afirme independent, aşa cum scriu ei, „ca furnizor de stabilitate”, îşi aduce propria contribuţie la creșterea în continuare a tensiunilor și a neîncrederii în regiune” – a declarat Zaharova, citată de Rador, în cadrul unui briefing susţinut joi.
Zaharova mai spune că Bucureștiul denotă că nu e capabil nici să gândescă independent, câtă vreme preia „schemele de confruntare ale altora în raport cu Rusia”.
„Faptul că Bucureştiul foloseşte metoda plagiatului nu face decât să confirme, așa cum ni se pare, că politicienii români nu sunt capabili să gândească independent, că sunt dispuşi să discute schemele de confruntare ale altora în raport cu Rusia, chiar cu prețul propriilor interese, interese care, printre altele, țin de apartenența noastră comună la Marea Neagră.”
„Desigur, important ar fi fost de menționat şi cine a contribuit la deteriorarea relaţiilor, pentru a nu da vina pe țara noastră, ci pe cei care au deteriorat indicatorii enunţaţi mai sus”, a mai spus Zaharova.
Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 ca având o „abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări”.
Și ambasadorul Rusiei la Bucureşti a reacționat spunând despre strategie că este „un document al unui stat NATO” și a dat asigurări că Rusia nu urmărește „niciun fel de scopuri agresive”.
„Pentru NATO, cel mai important este să primească resurse financiare din partea fiecărei ţări membre şi ca mai mulţi bani să fie alocaţi din bugetele anuale pentru Apărare. Dacă, pe scurt, o să încercăm să caracterizăm situaţia relaţiilor noastre acum, putem să folosim o frază din Erich Maria Remarque: „Pe frontul de vest nimic nou”. Rusia nu urmăreşte niciun fel de scopuri agresive, nici în bazinul Mării Negre, nici faţă de România, nici la nivel global”, a spus Valeri Kuzmin în cadrul unei conferințe online, citat de Mediafax.
