Cele mai importante informații, pe scurt:
- Instalația electrică nu făcea față în special solicitărilor sistemului de oxigen medicinal pentru pacienții intubați. Conducerea spitalul avea în plan să-i mărească puterea.
- Pentru rezolvarea problemei rețelei electrice, reprezentanții unității medicale au decis în acest an achiziționarea de senzori de alertă cu LCD pentru sistemul de oxigenare.
- Instalația electrică era verificată de un electrician angajat al spitalului. Puțin sub 50.000 de lei a investit spitalul în ultimul an și jumătate în rețeaua electrică. De patru ori mai mult s-a cheltuit pentru securitatea cibernetică.
- Reprezentanții spitalului spun că nu au avut când să refacă sistemul electric, pentru că unitatea a trebuit să facă mereu față unui număr mare de bolnavi Covid.
- Secția ATI era, teoretic, cea mai sigură a spitalului vechi de șase decenii. Riscul cel mai mare de incendiu era în cele două secții clinice a unității.
________________________________________________________________
Incendiul care a cauzat moartea celor șapte pacienți de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța s-ar fi produs pentru că instalația electrică din secția ATI nu făcea față cerințelor sistemului de oxigen și a celorlalte aparate din spital.
Informațiile ne-au fost transmise inițial de surse din cadrul Primăriei Constanța, dar ne-au fost confirmate și de anchetatori care investighează acum originea focului.
Incendiul a izbucnit vineri dimineață în secția de zece paturi, toate ocupate, a Secției ATI.
Focul a fost stins la ora 10.55, după ce toți pacienții din spital, nu doar cei de la terapie intensivă, au fost transportați în alte unități sanitare.
Instalația electrică nu făcea față
Conform unor documente consultate de Europa Libera, conducerii spitalului și reprezentanților Primăriei Constanța - care administrează unitatea medicală - li s-a recomandat de către experții în situații de urgență și securitatea clădirilor încă din 2019 să modernizeze instalația electrică.
Îmbunătățirea sistemului electric era necesară pentru a face față nevoilor sistemul cu alimentare cu oxigen, dar și aparaturii moderne donate în ultimii ani de Ministerul Sănătății și de Banca Mondială.
În plus, în aceste rapoarte, se preciza că și solicitările pacienților din cele două secții clinice destinate adulților, dar și nevoile secției ATI pun instalația electrică sub o presiune pentru care nu a fost proiectată, așa cum se precizează din documente oficiale deținute de Europa Liberă.
Se recomanda, de asemenea, mărirea capacității instalației electrice.
Senzori de alertă în loc de investiții în prize
În urma acestor rapoarte, într-un document public privind strategia spitalului în perioada 2021-2025, conducerea spitalului a propus modernizarea sistemului electric prin mărirea capacității rețelei.
Investiția se ridica la 12.000 de lei. Totodată, pentru securitatea și mărirea capacității sistemul de oxigen medicinal, se recomanda mărirea sa.
Acest lucru a fost respins de specialiștii tehnici, dar și de reprezentanții primăriei, care au considerat că această investiție nu este sigură din cauza clădirii vechi, ne-au mai spus surse din Primăria Constanța.
„Proiectul de extindere a instalației de oxigen a fost înlocuit cu achiziționarea de senzori de oxigen din motive de securitate”, se precizează și în raportul conducerii spitalului.
Incendiu la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Șapte persoane au murit
Același lucru a fost realizat și în privința sistemului electric. În ultimii ani s-au achiziționat sisteme de avertizare, iar investițiile în sistemul electric au fost foarte puține.
Astfel, s-au achiziționat în acest an senzori de avertizare pentru sistemul de oxigen medical și senzori cu LCD care avertizau riscul de explozie, în valoare de 119.000 de lei, de la firma Roambra Company. Reprezentanții aceleiași companii au realizat și mentenanța sistemului de alimentare cu oxigen medicinal al spitalului. Acești senzori ar fi fost deja montați.
Spitalul este condus de Halichidis Stela din 2009. Aceasta a precizat vineri, într-o declarație de presă, că „toate actele sunt în regulă, toate defecțiunile care au fost constatate s-au remediat, nu era nimic în neregulă. Totul funcționau conform legii. Existau avizele necesare, totul a funcționat, dar s-a întâmplat un necaz, ce să zicem. O să vedem de la ce”.
Service făcut cu un angajat propriu
Gabriel Seceleanu, prin intermediul societății de tip PFA care îi poartă numele, a realizat verificările rețelelor electrice ale spitalului, în special ale tablourile electrice.
„Nu erau probleme mari la sistemul electric sau oricum nu le știu eu. Eu am avut câteva contracte cu spitalul. Nu știu care era situația la ATI, dacă erau probleme acolo și oricum nu v-aș putea spune”, ne-a răspuns acesta. În jur de 20.000 de lei este valoarea contractelor acestuia cu unitatea medicală în ultimii doi ani.
În ceea ce privește activitățile de service, de mentenanță pentru sistemul electric, Gabriel Seceleanu ne-a transmis că el nu a avut niciodată astfel de activități cu spitalul.
Reprezentanții unității spitalicești din Constanța au precizat pentru Europa Liberă că aceste servicii erau realizate de un electrician angajat al spitalului pentru că s-a decis că este mai bine să fie un astfel de specialist la program în spital.
ATI, secție modernă și donații de milioane de lei
Din rapoartele Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța reiese că spitalul a primit de la începutul pandemiei peste 22 de milioane de lei, bani proveniți de la Uniunea Europeană, alocări interne sau donații, doar pentru contracararea efectelor Covid-19.
Doar din donații primite de la firme și asociații spitalul a strâns anul trecut suma de 4 milioane de lei, aproape 800.000 de lei.
„Sunt bani, nu asta a fost problema. Problema a fost că mai tot timpul spitalul a fost aglomerat cu multe cazuri și nu am putut face investiții în sistemul electric și în multe altele, dar nu era niciun pericol iminent. Nu cred că este vreun spital din România, care să aibă o clădire mai veche de 20 de ani care să fie sigur. Nu este. Desigur, așa cred eu, e doar o părere personal”, ne-a declarat un reprezentant al spitalului constănțean.
În declarația de presă, managerul unității - Stela Halichidis, a lăsat să se înțeleagă că nu a putut face lucrări pentru că în acest moment primăria ar desfășura un proiect de finanțare cu bani comunitari. „Este un proiect european de reabilitare energetică în care era prevăzută această instalație de detecție a incendiului", a spus Halichidis.
Pe ce a mai dat banii spitalul
Deși nu a reușit să îmbunătățească sistemul electric al spitalului pentru a face față solicitărilor tot mai mari din timpul pandemiei, conducerea spitalului a găsit 200.000 de lei pentru a investi în securitatea cibernetică și a sistemele de comunicații.
Mai exact, pentru protejarea comunicațiilor de internet și telefonice ale reprezentanților spitalului.
În instalația electrică, în schimb, unitatea sanitară a investit din ianuarie 2020 și până în prezent, potrivit contractelor publice publicate în sistemul de achiziții, în jur de 50.000 de lei.
Facebook Forum