Pentru prima dată în cei 34 de ani de când este învățătoare, Lydia Prokopenko nu și-a văzut – în 2022 – elevii de clasa întâi absolvind.
În schimb, școala sa primară din estul Ucrainei a fost închisă, iar ea a fost forțată să se pensioneze anticipat din cauza invaziei militare a Rusiei la scară largă.
Satul ei natal, Studenok, se afla la doar câțiva kilometri de luptele intense din Parcul Natural Național Munții Sfinți din apropiere, unde trupele ruse au preluat în scurt timp controlul asupra stâncilor împădurite ale parcului.
În momentul în care forțele ucrainene au recucerit parcul, în septembrie 2022, acesta era puternic ars, plin de cratere provocate de explozii și străbătut de tranșee.
Era, de asemenea, presărat cu mine de teren și muniție neexplodată care avea să alimenteze cel mai mare incendiu de vegetație din istoria Munților Sfinți doi ani mai târziu, după un atac aerian rusesc în septembrie 2024.
Echipele de pompieri s-au luptat cu flăcările opt zile, timp în care au ars 7.000 de hectare din parc și, în cele din urmă, și casa lui Prokopenko și mare parte din satul ei.
„Focul s-a răspândit atât de repede. Sfere de foc atât de mari zburau prin aer... încât casa noastră nu a putut fi salvată”, a spus ea.
Acum locuiește cu vecinii și este din ce în ce mai puțin probabil ca fosta profesoară, în vârstă de 64 de ani, să trăiască suficient de mult pentru a vedea cum se reface parcul din Munții Sfinți sau viața sălbatică a acestuia.
Directorul parcului, Serhiy Pryymachuk, și alți oficiali ucraineni spun că este dificil să se ia serios în considerare refacerea Munților Sfinți sau a oricărui alt ecosistem înainte de sfârșitul ostilităților. Și chiar și atunci, va dura probabil zeci de ani.
Parcul este situat în nordul regiunii Donețk, care a fost parțial ocupată de forțele susținute de Rusia în 2014 și care rămâne un teatru de lupte grele.
Ecologistul ucrainean Volodymyr Yarotsky oferă o interpretare a „efectului fluture” și a consecințelor neprevăzute, spunând: „Nu mai este vorba de o «bătaie din aripi», ci de un impact destul de semnificativ asupra mediului”.
Acuzații de ecocid
De la începutul invaziei rusești, cantitatea de pădure ucraineană distrusă de foc a crescut de 30 de ori, potrivit organizației neguvernamentale Liga Ecologistă a Ucrainei.
Ministerul Mediului spune că 800.000 de hectare de pădure au fost mistuite în timpul conflictului, inclusiv 2.400 de hectare care se află în prezent sub ocupație rusă. În aceste locuri, spun experții, pe lângă tranșeele săpate de forțele ruse, ocupanții au folosit pădurile ucrainene ca sursă de exploatare forestieră.
„Dintr-o suprafață totală de pădure ucraineană de 10,4 milioane de hectare, aproape 3 milioane de hectare de pădure au fost afectate de ostilități”, a declarat recent ministrul adjunct al mediului Olena Kramarenko pentru serviciul ucrainean al RFE/RL.
„Imaginați-vă că [o suprafață] de trei sferturi din mărimea Elveției a fost arsă sau distrusă de tranșee”.
Ucraina se străduiește să tragă Rusia la răspundere pentru astfel de distrugeri cauzate de invazie, inclusiv pentru acțiuni despre care Kievul susține că reprezintă ecocid – acte ilegale sau iresponsabile comise știind că există o probabilitate importantă de deteriorare gravă, extinsă sau pe termen lung a mediului.
Biroul Procurorului General al Ucrainei investighează deja 14 cazuri în temeiul articolului privind ecocidul din Codul său penal, inclusiv distrugerea, în urma unei explozii, a barajului Kakhovka din sudul Ucrainei în iunie 2023.
Oficialii spun că, cu fiecare zi care trece dintr-o invazie care a atins recent 1.000 de zile, criza ecologică a Ucrainei se agravează.
Ministerul Mediului estimează că, până în prezent, pagubele provocate parcului Munții Sfinți sunt de peste 16 miliarde de grivne (385 de milioane de dolari), o evaluare mai clară urmând să fie făcută numai după ce războiul se va încheia și minele neexplodate vor fi îndepărtate.
Aflată pe malul drept al râului Siversky Donets, care șerpuiește prin parc, «pădurea arată mai mult neagră decât verde» din cauza incendiului – spune ministrul adjunct al mediului, Olena Kramarenko.
„Pământul și aerul sunt poluate”, a declarat, la rândul lui, directorul parcului, Pryymachuk. «Insectele și păsările nu au unde să trăiască».
Volodimir Yarotsky, cercetător la Parcul Național Natural Pădurea Kreminna, din regiunea vecină Luhansk, a observat că nu mai există lilieci în Munții Sfinți.
„Ei îndeplineau o funcție importantă în pădure: mâncau aceleași insecte care pot fi periculoase pentru copaci în timpul reproducerii”, a declarat el pentru RFE/RL.
Animalele mai mari au murit sau au fugit din zonele de lupte intense la începutul invaziei, a spus Yarotsky, fapt evidențiat aparent de o creștere a populațiilor de elani și căprioare în Rezervația Naturală Dnipro-Orylyk, la vest.
Este un cerc vicios, a spus el: „Vegetația dispare, rozătoarele asemănătoare șoarecilor dispar. Nu există rozătoare, nu există o bază de hrană pentru prădători [mai mari]”.
Odată ce vegetația reapare, a adăugat Yarotsky, populațiile de rozătoare pot crește rapid fără prădători care să le controleze numărul și să răspândească boli, inclusiv la oameni.
Generații de refacere
La începutul acestui an, Ministerul Mediului a anunțat un plan de refacere a zonelor afectate din parcul Munților Sfinți. Dar apoi a izbucnit incendiul masiv, iar planurile au trebuit să fie abandonate sau ajustate, deoarece armata rusă continuă să avanseze pe frontul din apropiere.
Potrivit lui Oleksiy Prykhodko, șeful întreprinderii de stat Lyman Forestry, dacă luptele s-ar încheia mâine, ar mai fi nevoie de 50-70 de ani pentru a readuce pădurile din zonă la starea lor de dinainte de război.
Dar el și ecologiștii care au vorbit cu RFE/RL au declarat că lucrările vor putea începe numai după ce va fi rezolvată problema mai urgentă a minelor neexplodate.
Reuters a raportat că cel puțin 14 pădurari au murit în urma bombardamentelor sau exploziilor de mine din parc; Ministerul Mediului a invocat secretul militar și a refuzat să furnizeze o cifră actualizată.
Până în prezent, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina (DSNS) a reușit să îndepărteze explozibilii din doar aproximativ 2% din parcul Munții Sfinți, în care se află mici așezări.
„Conform declarațiilor Ministerului Mediului și Ministerului Apărării, deminarea pădurilor nu va începe decât peste 10 ani”, a declarat Serhiy Zibtsev, directorul Centrului Regional Est European de Monitorizare a Incendiilor.
„Pentru că, să zicem că avem de lucru [pentru deminarea] câmpurilor și așezărilor și drumurilor timp de 10 ani; în 10 ani, locurile care au fost restaurate cu plantații după incendiu vor fi acoperite de vegetație până la punctul în care vor fi practic tufișuri.”
Zibtsev a spus că este posibil ca Munții Sfinți să nu fie niciodată complet deminați. El a citat exemplele unor țări balcanice în care zonele periculoase au fost pur și simplu interzise după războaiele care au urmat destrămării Iugoslaviei. „Au împrejmuit acele păduri și asta e tot”, a spus Zibtsev.
Dar el a adăugat rapid că, deși pericolul minelor din parcul național ar putea rămâne cel puțin încă un deceniu, natura se poate reface singură dacă este lăsată în voia ei.
„Dacă întrebați mulți oameni, lideri, dacă această pădure se va reface, în majoritatea cazurilor vor spune că „Nu, nu se va reface, trebuie să plantăm [flora] forestieră”, a spus Zibtsev.
„Asta nu este adevărat. Se va reface [de la sine]; doar că va dura mai mult timp.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.