Muzeul propus de 46 de parlamentari PSD, PNL, UDMR și ai minorităților naționale ar urma să aibă drept scop, printre altele, combaterea rasismului și a discriminării, conform inițiativei legislative. Ar funcționa în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.
„Înființarea Muzeului de Istorie și Cultură a Romilor din România reprezintă un obiectiv fundamental pentru această minoritate, dar și o datorie morală pentru întreaga clasă politică, în raport cu istoria tragică a minorității rome pe teritoriul României”, a spus deputatul Cătălin Manea, reprezentant al minorității rome în Parlament.
Argumente
Cătălin Manea a explicat pentru europa Liberă că există trei argumente fundamentale pentru înființarea unei astfel de instituții naționale, desprinse din istoria comunității rome din România:
- perioadă lungă de robie, de aproximativ jumătate de mileniu, în care s-au aflat romii în Țările Române, „fapt istoric care încă nu a fost recunoscut oficial de către toate instituțiile statului român. Aici, evident, mă refer și la Biserica Ortodoxă Română, care ar trebui să aibă un punct de vedere pe marginea robiei minorității rome de peste patru secole și jumătate”, spune deputatul.
- deportarea a peste 25.000 de romi în Transnistria, în timpul regimului antonescian, din care mai mult de jumătate au murit;
- „exterminarea a peste 500.000 de romi în lagărele naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Vorbim de o jumătate de milion de romi care au fost masacrați și exterminați în lagărele naziste de pe teritoriul Austriei, Poloniei și Germaniei”, a explicat Cătălin Manea.
Despre viitorul muzeu
Instituția de cultură va avea cu sediul în municipiul București, conform proiectului de lege. Nu a fost ales un sediu.
Patrimoniul se va compune din colecții de piese și documente, constituite de Asociația Partida Romilor Pro-Europa, membră a Consiliului Minorităților Naționale, în colaborare cu alte instituții publice sau private, organizații non-guvernamentale din țară și din străinătate.
Muzeul va avea printre atribuții colecționarea de documente și mărturii cu privire la istoria romilor, inclusiv prin colaborarea cu Arhivele Naționale ale României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și alți deținători de arhivă, din țară și din străinătate.
Finanțarea funcționării și activității muzeului va fi asigurată din subvenții de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, din venituri proprii provenite din activități, precum și din donații și sponsorizări.
Muzeul va fi condus de un manager desemnat prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Romi.
Scurt istoric al romilor în spațiul românesc
Printre argumentele istorice aduse de inițiativa legislativă se numără și faptul că prezența romilor în actualul spațiu românesc este documentată încă din secolul al XIII-lea.
Prima atestare documentară a robiei romilor în principate este din 3 octombrie 1385, când domnitorul Dan Vodă confirma dania a „40 de sălașe de ațigani” dăruiți mănăstirii Vodița de domnitorul Vladislav.
După patru secole și jumătate de robie, în 1843 e dată în Țara Românească prima lege prin care erau eliberați robii domnești.
În 1855, Grigorie Alexandru Ghica abolea integral robia prin „legiuire pentru desființarea sclaviei, regularea despăgubirei și trecerea emancipaților la dare”.
Un an mai târziu, domnitorul Barbu Știrbei adopta o lege similară și în Țara Românească.
„Înființarea unui Muzeu Național de Istorie și Cultură a Romilor din România poate reprezenta și un act reparatoriu față de un popor care trăiește de sute de ani pe meleaguri românești. Rolul major este de a păstra nealterat patrimoniul cultural, istoric și identitar al minorității rome”, se arată în expunerea de motive.
Muzeul virtual al holocaustului romilor
Pe 9 octombrie 2022, cu ocazia zilei Holocaustului, la Muzeul Național de Istorie al României din București era lansat Muzeul Virtual al Holocaustului Romilor „Ion Cioabă” - muzeuholocaust-ion-cioaba.ro.
„De ce a trebuit să treacă atât timp până când mărturiile supraviețuitorilor să fie transferate în imagini sau în scris? Răspunsul este simplu: până în urmă cu 80 de ani nu a existat elită a romilor care să vorbească și să prezinte lumii pagina neagră de istorie a acelui timp”, ne explică scriitoarea Luminița Mihai Cioabă, fiica bulibașei romilor căldărari, Ion Cioabă.
Abia de doi ani, din 2020, ziua de 2 august este dedicată în România memoriei și reflecției, fiind desemnată prin lege drept Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.
Muzeele destinate culturii romani sunt deja ceva obișnuit în alte țări, cum ar fi cele deschise în Brno (Cehia) în 1991 sau Marea Britanie (1995).
Acțiunile nazismului german și al fascismului român au fost mai puțin studiate decât cele din holocaustul evreiesc. Asta după ce în ultimii ani, mai ales după Revoluția din 1989, comunitatea romă a început să ceară recunoașterea ca victime ale acestor regimuri.
Este dificilă cunoașterea numărului de victime, dar se estimează că numărul de romi care au murit exterminați este între 200.000 și 2.000.000, susține autorul Ian Hancock, în lucrarea „Danger! Educated Romani”.
