Linkuri accesibilitate

Măștile cu supapă. De ce Ministerul Sănătății le respinge abia acum


Măștile cu supapă nu sunt recomandate Credit foto: pixabay.com
Măștile cu supapă nu sunt recomandate Credit foto: pixabay.com

Măștile cu supapă care se găsesc pe piața din România nu sunt recomandate de Ministerul Sănătății pentru protejarea în perioada pandemiei. Anunțul a fost făcut într-o postare pe Facebook, care spune că aceste măștile „cu aerisire” permit trecerea virusului.

O mască cu supapă costă în jur 10 lei și se găsește de cumpărat pe internet, unde există și în varianta pentru copii. De ce abia acum arată Ministerul Sănătății că acest tip de mască nu este bun în contextul pandemiei de coronavirus?

Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, susține într-un răspuns pentru Europa Liberă că recomandarea a fost făcută după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor al Statelor Unite au făcut deja acest lucru.

Ministerul Sănătății recomandă, la rândul său, să nu fie folosite măștile cu supapă ca măsură de prevenție a răspândirii infecției cu SARS-CoV-2. Supapa protejează unilateral, persoana care o poartă este protejată de infecție, dar nu îi poate proteja pe cei din jur în cazul în care această persoană este infectată”, spune Bogdan Oprea.

Postarea Ministerului Sănătății
Postarea Ministerului Sănătății

Pe site-ul OMS recomandarea privind nepurtarea măștilor cu supapă a fost postată la 1 decembrie 2020.

Specialistul în politici de sănătate publică, Răzvan Cherecheș, susține că acest mesaj trebuia transmis demult și la noi.

De când este noul guvern comunicarea a crescut și s-a transmis în sfârșit că aceste măști cu supapă nu sunt bune, pentru că filtrează aerul care intră, nu pe cel care iese. Altfel zis, dacă eu sunt infectat răspândesc cu succes aerosolii, mă protejează doar pe mine. Ele sunt utile pe secțiile COVID știind că toți sunt infectați, unde tu ca medic ai nevoie să te protejezi pe tine cât mai mult, pentru că ceilalți sunt deja infectați”, afirmă Cherecheș.

Ce se întâmplă dacă un elev vine la școală cu mască cu supapă

Cum măsca este obligatorie în școlile recent deschise, aceste măști cu supapă ar trebui să fie interzise în școli. Dar și în celelalte colectivități, mai spune expertul în politici publice.

Ordinul comun pentru redeschiderea școlilor arată că elevii trebuie să poarte mască inclusiv la orele de sport, însă nu precizează ce fel de mască e permisă.

Oficialii din Ministerul Educației au declarat că există un stoc de 37 de milioane de măști chirugicale. Pe de altă parte, nimeni nu interzice măștile cu supapă în școli.

Îndrăznesc să cred că nu există măști cu supapă în școală. Dintr-un motiv foarte simplu: eu știu că am achiziționat măști chirugicale cu trei straturi cu 20 de bani bucata. Acele măști cu supapă din ce știu eu sunt mult mai scumpe. Indicațiile către școli au fost așa: dacă un copil vine cu mască de acasă îl lăsăm să intre cu masca de acasă. Nu ne-am gândit să verificăm și dacă masca e cu supapă. Dacă elevul vine cu o mască neconformă el va primi de la școală, dar nu le-am transmis încă inspectorilor generali pentru că informația e mult prea proaspătă”, a spus Sorin Ion, secretarul de stat pentru învățământ universitar.

Dacă elevul vine la clasă cu mască cu supapă profesorul nu îl poate obliga să o schimbe.

„Nu avem măști cu supapă pentru distribuirea în școală. Dar noi nu avem competența necesară, cadre didactice fiind, să stabilim calitatea materialului și scopul pentru care e destinată masca. Și nici nu putem să impunem copilului, dacă vine cu ea de acasă, să folosească o alta. Directorii și profesorii nu au competența de a evalua acea mască, în ordinul comun e inclusă obligativitatea să poarte mască”, arată Maria Manea inspector școlar general la București.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG