Linkuri accesibilitate

Premierul R. Moldova: O extindere a războiului la noi ar declanșa „o implicare mult mai largă a mai multor state”


Natalia Gavriliță, premierul Republicii Moldova spune într-un interviu pentru Europa Liberă că țara sa nu va rezista prea mult în fața unei invazii rusești
Natalia Gavriliță, premierul Republicii Moldova spune într-un interviu pentru Europa Liberă că țara sa nu va rezista prea mult în fața unei invazii rusești

Șefa guvernului de la Chișinău, Natalia Gavrilița, spune că Republica Moldova nu ar „rezista mult” fără sprijin occidental în cazul unei agresiuni rusești, dar consideră că, pe moment, nu există „riscul iminent” al extinderii războiului  „fie pe malul drept, fie pe malul stâng” al Nistrului.

Premierul Republicii Moldova a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova că o decizie a Rusiei privind extinderea acțiunilor militare pe teritoriul moldovean este improbabilă pentru că Republica Moldova este o țară neutră care „nu și-a dorit niciodată și nu a făcut eforturi pentru aderarea la NATO”.

Atacarea unei țări ai căror cetățeni dețin în număr mare și cetățenia României membră a UE și NATO ar solidariza opinia publică europeană și ar duce la „o implicare mult mai largă a mai multor state”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Principalele declarații, pe scurt:

  • Nu există riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova.
  • Incidentele separate din regiunea transnistreană sunt niște încercări de a tensiona situația.
  • Noi accelerăm foarte multe procese, dar nu putem peste noapte să dublăm bugetul Ministerului Apărării și să-l putem implementa. Ca să crești capacitatea unui sector, este nevoie de timp.
  • UE va oferi Moldovei asistență militară non-letală.
  • Este clar că noi nu rezistăm mult timp fără ajutorul partenerilor noștri. În același timp, riscuri iminente nu există și implicarea Moldovei în război ar însemna o implicare mult mai largă a mai multor state.
  • Noi nu avem nevoie de această panglică (așa-numita panglică Sf. Gheorghe), care la moment este o panglică a războiului, ca să celebrăm pacea.
Prima parte a interviului cu premierul Natalia Gavrilița
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:25:00 0:00

Europa Liberă: Sunt peste 70 de zile de când a izbucnit acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova, invazia rusă în Ucraina. Cum se răsfrâng aceste evenimente asupra situației din Republica Moldova, aveți o evaluare clară?

Natalia Gavrilița: Într-adevăr, avem 71 de zile de un război injust (interviul a fost realizat pe 5 mai, n.red.), care a adus consecințe numeroase în toată regiunea și chiar pe tot globul. La moment, noi simțim cel mai mult consecințele economice, antreprenorii noștri au trebuit să-și reorienteze comerțul, vedem rânduri mari de camioane la punctele de trecere a frontierei cu România, inclusiv comerțul din Ucraina acum trece prin punctele de trecere a frontierei României, avem acest val de refugiați, peste 90.000 de refugiați încă se află în Moldova. Oamenii nu se simt în siguranță, este o oarecare neliniște, o oarecare nesiguranță și toată lumea se întreabă care sunt riscurile, merită să mai rămână, merită să mai investească și cred că acesta este riscul cel mai mare.

Europa Liberă: Dar riscul de a fi implicată și Republica Moldova în acest război persistă?

Natalia Gavrilița: Evident că avem îngrijorări și există riscuri, pentru că avem regiunea transnistreană, care este o regiune separatistă, un teritoriu pe care nu-l controlează autoritățile centrale și unde avem o armată străină, armata Rusiei, deci una din țările implicate în război și evident că aceasta creează anumite riscuri și din perspectiva Ucrainei, și din perspectiva malului drept, însă vreau să asigur cetățenii că la momentul actual analiza noastră nu arată riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, fie pe malul drept, fie pe malul stâng.

Și vreau să facem un exercițiu și să ne gândim ce ar însemna în plan global extinderea acțiunilor militare sau a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă este teritoriu necontrolat. Aceasta ar însemna că în război este implicată o țară neutră, care niciodată nu și-a dorit și nu a făcut eforturi pentru aderarea la NATO. Și gândiți-vă la opinia publică europeană, ce s-ar întâmpla, care ar fi reacțiile, noi avem și un număr mare de cetățeni cu dublă cetățenie și au cetățenia României, un stat membru UE, un stat membru NATO, deci toată lumea ne ajută să urmărim cu atenție această situație. Noi, guvernul, întreprindem toate eforturile diplomatice pentru ca situația să rămână calmă și să nu permitem escaladarea acțiunilor militare pe teritoriul Republicii Moldova.

Noi, guvernul, întreprindem toate eforturile diplomatice pentru ca situația să rămână calmă.

Europa Liberă: Dumneavoastră îndemnați populația la liniște și mereu anunțați că autoritățile sunt pregătite pentru orice scenariu.. În caz că, Doamne ferește, se extinde acest conflict armat rus înspre estul Ucrainei și cuprinde și Republica Moldova, cum ne apărăm?

Natalia Gavrilița: Eu nu vreau să discut scenarii ipotetice, pentru că imediat aceste scenarii, cele mai proaste scenarii sunt cele care sunt prezentate la știri, care prind la oameni, deoarece creează această stare de neliniște, de aceea eu vreau să asigur cetățenii că atunci când riscurile se vor schimba, atunci când analiza riscurilor va arăta altceva decât arată acum, noi vom comunica despre acest lucru.

Evident că aceste acțiuni care au avut loc în regiunea transnistreană, aceste incidente ne preocupă, ne îngrijorează, dar aceste incidente separate sunt niște încercări de a tensiona situația, dar nu indică faptul că va fi atrasă Republica Moldova în război. Avem riscul de acțiuni hibride sau încercări de a destabiliza situația, de a crea tensiuni interne, de a încerca a rupe această coeziune socială și anume de aceea este foarte important ca oamenii să rămână calmi, să se informeze din surse sigure și să aplice gândirea critică.

Europa Liberă: Cât de modernizată este astăzi Armata ca să țină piept, eventual, unei virtuale provocări?

Natalia Gavrilița: Răspunsul este la suprafață și cred că fiecare cetățean îl cunoaște: nu s-a investit în capacitățile Armatei Naționale, cum nu s-a investit în infrastructură, cum nu s-a investit în programe pentru oameni, în antreprenori. Atunci când statul nu lucrează pentru oameni, nu lucrează pentru interesul public, dar lucrează pentru niște grupuri corupte sau niște grupuri oligarhice, atunci are de suferit fiecare sector. Evident că noi nu putem compensa ceea ce nu s-a construit timp de 30 de ani în doar câteva luni, dar putem îmbunătăți, de exemplu, capacitatea noastră de comunicare, să avem anumite protocoale îmbunătățite de acțiune în caz de anumite riscuri și iată cu aceste lucruri s-a ocupat guvernul, de fapt de la începutul mandatului, dar mai ales după declanșarea războiului în Ucraina.

Europa Liberă: În ultimele zile, atât președinta Maia Sandu, cât și dvs. ați spus că e nevoie de mai multe investiții care trebuie făcute în armată. Cât poate direcționa bugetul național, câți ar trebui să direcționeze guvernul? Pentru că, dacă analizăm produsul intern brut, e un procent foarte mic.

Natalia Gavrilița: E un procent foarte mic, în același timp și capacitatea noastră de absorbție este mică. Haideți să ne uităm la bugetele anilor trecuți în toate domeniile, de fiecare dată am avut deficite mari și după ce ne-am uitat la sfârșitul anului la executarea bugetului am văzut că nu am putut cheltui sumele pe care le-am prevăzut în buget, mai ales pentru proiecte de infrastructură.

De aceea, noi trebuie, pe de o parte, să creștem aceste sume și iată a fost votată în lectura a doua rectificarea bugetului unde este crescut bugetul Ministerului Apărării, dar și bugetul multor altor sectoare din veniturile adiționale pe care le avem, din asistența adițională pe care o primim noi am crescut alocările practic pentru toate sectoarele, inclusiv pentru Ministerul Apărării.

Avem și asistență din partea partenerilor, de exemplu, pentru serviciul medical, pentru batalionul de ingineri, pentru capacități de comunicare, capacități de apărare a spațiului informațional sau această securitate cibernetică, deci avem mai multe planuri, dar nu putem peste noapte să dublăm bugetul și să-l putem implementa.

Oricum, pentru ca să crești capacitatea unui sector, este nevoie de timp. Noi accelerăm foarte multe procese, în același timp trebuie să fim realiști că, de exemplu, ca și în domeniul vamal nu putem dubla numărul de piste fără a restructura infrastructura, fără a lărgi drumul, exact la fel și în domeniul militar, fără ca să facem o reformă, să avem mai mulți militari pe contract, să avem instruiri, exerciții, atunci o dublare a bugetului nu neapărat va duce la o dublare a capacității.

O dublare a bugetului ministerului apărării nu va duce neapărat la o dublare a capacității militare.

Europa Liberă: Dumneavoastră ați amintit că și partenerii externi oferă ajutor. Când e vorba despre ajutorul militar din partea partenerilor externi, la ce vă referiți?

Natalia Gavrilița: Bunăoară, chiar președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, care este un instrument financiar nou al UE, va fi oferită asistență non-letală, și anume asistență pentru serviciul medical, pentru geniști, pentru batalionul de ingineri, sunt capacități ale armatei care nu țin direct de capacitățile de luptă. În același timp, ne amintim, chiar și înainte de război, când am avut ședința comună a guvernelor Moldovei și României, am semnat un acord de colaborare în domeniul instruirii militare. Deci sunt astfel de programe pe care le avem și prin care încercăm să creștem treptat capacitatea Armatei Naționale și acesta nu este un proces care a început odată cu războiul, este un proces pe care l-am început înainte, dar războiul, evident, accelerează anumite procese, prioritizează cumva domeniile pe care ne concentrăm, dar avem nevoie de reforme în toate domeniile.

În ultimii 30 de ani, din păcate, s-a prioritizat interesul unor grupuri și nu s-a investit în capacitățile statului și iată acum ne trezim că nu avem suficiente puncte de trecere cu România, pentru că nu s-a construit niciun pod în ultimii 30 de ani și doar la sfârșitul anului trecut am semnat acordul pentru construcția podului Ungheni-Ungheni, nu s-a construit linia electrică de tensiune înaltă, nu s-a investit în educație, în capacitățile militare.

Europa Liberă: Dar dacă, eventual, Republica Moldova ar fi implicată împotriva voinței sale într-un război are cu ce se apăra, cu ce tehnică se apără?

Natalia Gavrilița: Nu vreau să discut asemenea scenarii ipotetice, este clar că noi nu rezistăm mult timp fără ajutorul partenerilor noștri. În același timp, riscuri iminente nu există și implicarea Moldovei în război ar însemna o implicare mult mai largă a mai multor state.

Europa Liberă: Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol aduce pace în regiune?

Natalia Gavrilița: Dialogul întotdeauna contribuie la pace. Vom discuta cu toate părțile, cu toate țările atunci când este vorba despre promovarea interesului cetățeanului Republicii Moldova și evident că orice dialog ajută la dezamorsarea unor anumite tensiuni și contribuie la pace și stabilitate dacă există și bună intenție din partea celuilalt participant la dialog.

Europa Liberă: Dar riscul implicării Republicii Moldova într-un eventual război, se pliază viziunile celor de la Chișinău cu viziunile celor de la Tiraspol pe acest subiect?

Eu sunt absolut sigură că oamenii își doresc pace și stabilitate.

Natalia Gavrilița: Eu sunt convinsă că pe malul drept, pe malul stâng, în fiecare raion din Unitatea Autonomă Găgăuză, eu sunt absolut sigură că oamenii își doresc pace și stabilitate, chiar dacă acum nu funcționează formatul 5+2, pentru că Rusia și Ucraina, care sunt două țări participante la acest format cu statut de mediatori, se află în război. Deci este clar că acest format la moment nu poate funcționa, însă avem grupurile de lucru care sunt funcționale, avem dialog prin intermediul Biroului de Reintegrare și vicepremierului pentru reintegrare Oleg Serebrian, am avut acum negocierile pe furnizarea energiei electrice și pe alte subiecte de actualitate. Evident că facem și un schimb de opinii referitor la securitatea din regiune. La moment, interesul tuturor este să asigurăm pacea și stabilitate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Europa Liberă: Faptul că mai mulți cetățeni din stânga Nistrului acum vor să obțină cetățenia Republicii Moldova ar însemna o apropiere a celor două maluri ale Nistrului?

Natalia Gavrilița: Cred că sunt multe persoane care acum doar vor să-și ia documentul oficial, pentru că înainte nu s-au gândit că au nevoie de el, dar acum se gândesc și în caz că trebuie să folosească acest document este mai bine să-l aibă.

Europa Liberă: Apropo, sunteți originară din Mălăiești, Grigoriopol, când ați mers ultima dată acasă?

Natalia Gavrilița: Mulți ani în urmă, înainte de a deveni ministru al finanțelor, în 2019. După ce au decedat bunicii mei, am mers mai rar la Mălăiești.

Neutralitatea Republicii Moldova

Europa Liberă: Despre neutralitate. E prețioasă această neutralitate consfințită de Legea Fundamentală a Republicii Moldova, pentru că analiștii au făcut anumite evaluări și spun că e mult mai costisitor să ai acest statut de țară neutră, decât ai face parte dintr-un bloc?

Natalia Gavrilița: Neutralitatea, cel mai important, este un concept susținut de oamenii noștri. Oamenii văd neutralitatea ca această expresie a dorinței de a menține pacea și stabilitatea pe teritoriul nostru, oamenii noștri nu vor război și evident că după această perioadă trebuie să avem o discuție mult mai profundă și plină de conținut despre ce înseamnă statutul de neutralitate. Statutul de neutralitate nu înseamnă, de exemplu, că nu-ți dezvolți anumite capacități de apărare. Să ne uităm la Elveția, de exemplu. Chiar dacă este un stat neutru, oamenii din Elveția trec anumite cursuri de pregătire, există anumite reguli pentru deținerea armelor, această țară are capacități militare, a investit în capacități militare.

Oamenii noștri nu vor război și evident că, după această perioadă, trebuie să avem o discuție mult mai profundă și plină de conținut despre ce înseamnă statutul de neutralitate.

Europa Liberă: Bine, acest război ruso-ucrainean a făcut multe țări să-și revizuiască statutul de stat neutru și să ceară, de exemplu, aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Natalia Gavrilița: Exact. Aceste țări acționează în baza sentimentului popular, inclusiv în baza opiniei publice care s-a schimbat după începerea acestui război. De aceea, eu cred că noi nu neapărat trebuie să spunem că neutralitatea este benefică sau nu, dar trebuie să avem o discuție plină de conținut despre ce presupune acest statut de neutralitate și cum ne ajută în asemenea situații.

Europa Liberă: Pentru că acest statut de neutralitate nu a fost respectat în 30 de ani de Federația Rusă, care are staționată armata pe teritoriul Republicii Moldova.

Natalia Gavrilița: Într-adevăr așa este. În același timp, haideți să ne uităm la Ucraina. Ucraina a avut garanții de securitate din partea mai multor state, inclusiv state europene, care au fost acordate atunci când Ucraina a renunțat la armele nucleare prin Tratatul de la Budapesta și, oricum, nu au salvat-o de război. Deci, aceste garanții nu au fost suficiente, de aceea majoritatea țărilor lumii sunt unite în condamnarea acestui război, pentru că nu au fost respectate anumite norme, anumite înțelegeri și dacă nu putem avea încredere în dreptul internațional, nu putem avea încredere în dreptul fiecărei țări la autodeterminare, la alte drepturi care sunt considerate deja de mulți ani ca fiind înțelese de la sine, atunci se schimbă felul în care vedem lumea. Și cred că aici va fi dialogul global în următoarea perioadă, se va concentra pe noi reguli care ar asigura că nu mai avem războaie și nu sunt încălcate normele dreptului internațional.

Europa Liberă: În altă ordine de idei, ce vor marca cetățenii Republicii Moldova pe 9 mai?

Natalia Gavrilița: Pe 9 mai, cetățenii Republicii Moldova vor celebra sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și instaurarea păcii pe continentul european.

Europa Liberă: Disputa cea mai mare se duce acum pe subiectul purtării sau interzicerii simbolurilor panglicii „Sf. Gheorghe”. Cei de la Comrat au luat o decizie la nivel local, ne interesează și poziția dumneavoastră. Totuși, cum se vor calma spiritele, ca să nu se ajungă la provocări care ar putea să ia proporții și mai mari?

Natalia Gavrilița: Îmi pare rău că a fost adoptată această lege la Comrat, mai ales că ea nu este o lege pe care Adunarea Populară o poate adopta, ea vine în contradicție cu legislația națională și, de fapt, este vorba despre două acte juridice – o lege și o hotărâre. Hotărârea deja a fost publicată și a fost și suspendată acțiunea acestei hotărâri, legea încă nu a fost publicată, deci încă nu a fost atacată de oficiul teritorial, dar dincolo de aceste detalii juridice, ceea ce este important ca toți cetățenii să înțeleagă este că acest simbol, această panglică este utilizată acum într-un război activ între Rusia și Ucraina. În Ucraina este o adevărată tragedie și catastrofă, mor civili, mor femei, mor copii și cei care au intrat în Ucraina folosesc această panglică.

Europa Liberă: Rusia?

Noi nu avem nevoie de această panglică, care la moment este o panglică a războiului, ca să celebrăm pacea.

Natalia Gavrilița: Rusia, exact. Și iată, eu mă gândesc cum celebram 9 Mai cu familia, când era în viață bunicul, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, nu era nici urmă de această panglică și, oricum, noi celebram că a rămas în viață, celebram că este pace, ne rugam pentru pace de fiecare dată. Deci, noi nu avem nevoie de această panglică, care la moment este o panglică a războiului, ca să celebrăm pacea. Și eu cred că foarte mulți cetățeni își dau seama despre acest lucru, nu este vorba despre etnie, naționalitate, uitați-vă că țări din Asia Centrală, cum ar fi Kîrgîzstanul, Kazahstanul au interzis panglica și chiar au interzis parada sau manifestațiile de 9 Mai doar pentru că nu este momentul potrivit.

Deci nu dansezi la înmormântarea vecinului, este o chestie de bun-simț să celebrăm altfel, să celebrăm prin simbolurile păcii și nu prin simbolurile războiului. Și este foarte important ca fiecare cetățean să înțeleagă acest lucru, noi suntem într-o situație de urgență, avem dreptul să oprim manifestațiile publice, nu le oprim, noi nu oprim celebrarea zilei de 9 Mai ca o zi în care s-a instaurat pacea.

Europa Liberă: Forțele de menținere a ordinii publice sunt capabile să mențină ordinea publică în data de 9 mai, au capacități suficiente?

Natalia Gavrilița: Forțele de ordine din Republica Moldova vor face tot posibilul pentru a evita provocările și pentru a asigura ordinea publică. Dacă ne uităm la lege, sancțiunea pentru utilizarea acestei panglici este amenda sau lucrul în folosul comunității. Noi trăim într-o lume modernă, avem înregistrări video, avem capacitatea de a sancționa nu neapărat acolo pe loc, pentru că, evident, dacă este o aglomerare de oameni n-o să-i sancționezi pe toți odată și n-o să provoci mulțimea, dar sunt posibilități de a-i sancționa altfel.

Europa Liberă: Poate ar fi fost cazul să discutați, inclusiv cu adversarii politici, care au spus că în ziua de 9 mai ei vor purta aceste panglici și vor aștepta să fie sancționați și că chiar vor aduna aceste fonduri de pe urma sancțiunilor?

Natalia Gavrilița: Știu că colegii mei din parlament au discutat cu oponenții noștri politici și ne pare rău că nu am fost auziți.

Cum își asigură Moldova energia

Europa Liberă: Despre criza energetică o să vorbim în continuare și cât de mari bătăi de cap dă această criză energetică autorităților Republicii Moldova. Ați amintit ceva mai devreme că Oleg Serebrian, vicepremierul pentru reintegrare, a discutat acest subiect cu liderul de la Tiraspol, Krasnoselski. Discuțiile s-au purtat ca să fie continuată asigurarea cu energie electrică de la Cuciurgan încă pentru o lună, iar din vară ce se întâmplă?

Natalia Gavrilița: Principala preocupare este nu doar să asigurăm furnizarea energiei electrice, dar și să moderăm creșterea prețurilor. M-ați întrebat câtă bătaie de cap provoacă acest subiect, eu cred că, în primul rând, este o bătaie de cap a oamenilor care trebuie să plătească aceste tarife mai mari, care, chiar dacă guvernul a oferit anumite compensații, dar ele influențează prețurile și aceasta bate la buzunarul oamenilor.

Europa Liberă: De ce pentru o lună?

Natalia Gavrilița: Pentru o lună, pentru că există foarte multă nesiguranță provocată de acest război. Înainte de război, eram în discuții pentru prelungirea contractului pe un an, dar iată că războiul înseamnă că nici companiile din Ucraina nu sunt gata să semneze contracte pe termen mai lung, pentru că nu vor să-și asume niște angajamente pe care pe urmă nu le-ar putea onora și nici Centrala de la Cuciurgan nu dorește să semneze un contract pe un termen mai mare.

Europa Liberă: Dar funcționalitatea Centralei de la Cuciurgan depinde și de importul de gaze rusești?

Natalia Gavrilița: Exact.

Europa Liberă: Siguranța că Republica Moldova va primi gaze rusești e asigurată?

Natalia Gavrilița: Noi avem un contract, dar avem și acea prevedere în contract care spune că trebuie să ajungem la o înțelegere în privința pretinsei datorii a Moldovagaz către Gazprom. Inclusiv din cauza războiului, licitațiile pentru selectarea unei companii de audit nu au avut succes, acum discutăm cu mai multe companii care ar putea face acest audit.

Europa Liberă: O să insistați să faceți acest audit?

Natalia Gavrilița: Cu siguranță!

Europa Liberă: Dar se pare că Gazpromul nu e de acord?

Natalia Gavrilița: Discutăm în continuare. Ați observat, Gazpromul, conform contractului, ar fi putut stopa livrările de gaze, dar aceasta nu s-a întâmplat. Este un semn bun, noi continuăm să discutăm atât în Consiliul de Observatori, cât și la ministerul de ramură.

Gazpromul, conform contractului, ar fi putut stopa livrările de gaze, dar aceasta nu s-a întâmplat. Este un semn bun.

Europa Liberă: Puteți să ne explicați clar dacă e adevărat sau nu că dacă, eventual, Gazpromul închide robinetul pentru Republica Moldova, atunci va fi paralizată regiunea transnistreană?

Natalia Gavrilița: Eu nu cunosc tehnic cum s-ar putea întâmpla, dacă se poate opri la regiunea transnistreană, nu cred. Deci, dacă este oprită furnizarea gazelor naturale, atunci se oprește pe ambele maluri, mai ales că, să ne amintim, tranzitul gazelor trece prin Ucraina, nu este posibilă...

Europa Liberă: În caz că se întâmplă ceva rău, pentru malul drept găsiți alternative sau e valabil și pentru întreg spațiul Republicii Moldova, și pentru regiunea transnistreană din surse alternative poate să ajungă gazul acolo?

Natalia Gavrilița: Tehnic, noi putem furniza gaze naturale prin căi alternative pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Europa Liberă: Dar e costisitor...

Natalia Gavrilița: Întrebarea este: cine plătește pentru acest gaz, cum se plătește, deci care sunt condițiile comerciale? Și aici intrăm în niște discuții care nu pot duce la un rezultat foarte repede, pentru că sunt foarte complexe.

Europa Liberă: Și încă o precizare pe care insist să o faceți dumneavoastră. Atunci când s-a negociat ca până la 31 mai să fie consumată energia de la Cuciurgan pentru cetățenii Republicii Moldova, totuși s-a făcut un fel de schimb în favoarea activității Uzinei metalurgice de la Râbnița?

Natalia Gavrilița: Noi am discutat o serie de subiecte de interes, inclusiv situația de securitate din regiune, inclusiv furnizarea unor anumite bunuri pe partea stângă a Nistrului, bunuri de primă necesitate, cum ar fi medicamentele. Cunoașteți că de mai mult timp discutăm despre capacitatea Uzinei metalurgice de la Râbnița de a prelucra metale în absența unei autorizații de mediu, a fost și o discuție în spațiul public dacă a fost corect să trimitem acea scrisoare ca să fim incluși în listele care permit exportul metalelor uzate din Uniunea Europeană și atunci spuneam că este important ca guvernul să dețină pârghiile pentru a asigura funcționalitatea corectă conform legislației Republicii Moldova acestei uzine.

La mijlocul lunii aprilie, autorizația de mediu solicitată de Uzina metalurgică de la Râbnița a fost refuzată, sunt două autorizații, de altfel. Deci, aceste autorizații au fost refuzate, pentru că sunt anumite poziții din lege care nu au fost respectate și trebuie corectate de Uzina metalurgică până a primi autorizația deplină. În același timp, a discutat vicepremierul Serebrian cu conducerea regiunii transnistrene ca această autorizație să fie acordată temporar, până la corectarea acestor măsuri.

Europa Liberă: Deci, să înțelegem că, dacă se negociază și pentru luna iunie sau și pentru iulie, și pentru întreaga vară cumpărarea energiei de la Cuciurgan, nu de fiecare dată va fi în joc și soarta Uzinei metalurgice de la Râbnița?

Natalia Gavrilița: Discutăm pe un spectru larg de subiecte și evident că avem și anumite negocieri.

Europa Liberă: Ele sunt interdependente?

Natalia Gavrilița: În dependență de discuții, pentru că există un spectru larg de discuții. Ele sunt conexe, dar nu neapărat legate direct.

Continuarea interviului cu premierul Natalia Gavrilița va urma în curând.

XS
SM
MD
LG