Linkuri accesibilitate

NATO își publică raportul anual. E în stare Alianța să facă față unei amenințări?


Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prezintă, în 2020, Raportul Anual al NATO la Bruxelles .

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut public raportul anual al Alianței pentru anul 2020, care se referă la realizările Alianței de anul trecut, inclusiv la eforturile astfel încât criza din domeniul sănătății să nu devină una de securitate.

„În 2020, Alianța - ca și restul lumii - a fost afectată de pandemia COVID-19. Nu numai că virusul ne-a amenințat societățile și economiile, dar a mărit și tendințele și tensiunile de securitate existente. Dar nu a împiedicat NATO să-și facă datoria: capacitatea noastră de a apăra zona euro-atlantică rămâne nediminuată și, pe tot parcursul anului, Alianța a lucrat pentru a ajuta la salvarea de vieți și la păstrarea poporului nostru în siguranță”, se spune în Raportul Anual al Secretarului General al NATO pe anul 2020.

În întreaga NATO, aproape o jumătate de milion de militari au sprijinit răspunsul civil la pandemie.

„Am livrat echipamente medicale atât de necesare, am transportat pacienți și personal medical, am securizat frontierele și am construit spitale de campanie pentru a trata multe mii de pacienți. Am stabilit un plan de răspuns la pandemie, un depozit de consumabile medicale și un fond fiduciar pentru achiziționarea articolelor de urgență. Ventilatoarele și alte echipamente din stoc au fost livrate aliaților și partenerilor”, se mai spune în documentul citat.

Soldați american într-un tanc tip M1A2 SEP în timpul unui exercițiu militar în Germania.
Soldați american într-un tanc tip M1A2 SEP în timpul unui exercițiu militar în Germania.

Cât privește apărarea, NATO are trei mari obiective:

  • păstrarea capacităţii militare;
  • creşterea capacităţii politice;
  • asigurarea unei abordări globale a provocărilor;

NATO, în regiunea Mării Negre

În capitolul „Descurajare, Apărare și Dialog”, la implementarea și consolidarea forțelor, raportul face referire la eforturile din regiunea Mării Negre și la cele din regiunea Mării Baltice, unde grupurile de luptă multinaţionale compuse din patru batalioane şi conduse de Marea Britanie în Estonia, de Canada în Letonia, de Germania în Lituania şi de SUA în Polonia au ajutat la apărarea colectivă, realizând, în 2020, în jur de 36 de activităţi comune şi exerciţii.

În regiunea Mării Negre, aliații contribuie cu forțe și capacități de susținere a unei prezențe viitoare pe uscat, la mare și în aer. O brigadă cadru multinațională, pentru instruirea forțelor terestre ale aliaților este în Craiova, România. În 2020, Alianța a intensificat cooperarea cu privire la instruirea aeriană și poliția aeriană și a sporit activitățile forțelor navale permanente NATO în Marea Neagră. Punerea în aplicare a acestor măsuri îmbunătățește substanțial situația Alianței. Aceasta oferă, de asemenea, oportunități de formare împreună cu Partenerii NATO Georgia și Ucraina.”

NATO 2030 - Alianța pentru viitor

Pe de altă parte, raportul arată că Alianța se confruntă cu cel mai dificil mediu de securitate de la sfârșitul Războiului Rece, din care nu lipsesc agresiunea destabilizatoare a Rusiei, terorismul și expansiunea Chinei sau chiar schimbările climatice.

„NATO se confruntă cu cel mai complex mediu de securitate de la finalul Războiului Rece. Ameninţările existente nu au fost eliminate. Comportamentul Rusiei continuă să fie agresiv şi destabilizator, iar terorismul continuă să reprezinte o provocare la adresa securităţii globale şi o ameninţare la stabilitate. De asemenea, expansiunea Chinei schimbă balanţa globală a puterii, având efecte asupra securităţii, a valorilor şi a modului de viaţă a Alianţei. Este o lume a incertitudinii globale în creștere, a amenințărilor cibernetice și hibride mai sofisticate și perturbatoare și a schimbărilor tehnologice exponențiale care transformă rapid modul de luptă al războaielor. Un mediu în care schimbările climatice vor continua să exacerbeze provocările de securitate existente și să genereze altele noi”, se spune în raport.

De asemenea, raportul include rezultatele ultimele sondaje privind percepția publică asupra Alianței, care demonstrează că, într-un an de revoltă, sprijinul general pentru Alianța NATO, legătura transatlantică și apărarea colectivă rămân puternice.

Creșterea contribuțiilor, o temă sensibilă

Pe de altă parte, potrivit dpa, un număr de aliaţi ar fi transmis explicit Alianței în ultima vreme că nu sunt pregătiţi să susţină reforme menite să sporească bugetul comun pentru apărare, relata săptămâna trecută agenția internațională de știri.

Luna trecută, Jens Stoltenberg le-a prezentat miniştrilor apărării din ţările aliate propunerea sa de creştere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră.

Secretarul general al NATO prezintă raportul anual
Secretarul general al NATO prezintă raportul anual

În conferința de presă de marți, când și-a lansat raportul, Stoltenberg a spus că, atunci când vine vorba de apărare şi descurajare „are sens să finanţăm mai mult împreună, iar finanţarea comună a NATO se referă la a face lucruri împreună”.

„Cred că acest lucru va demonstra naţiunilor noastre, dar şi oricărui adversar potenţial, unitatea şi puterea descurajării noastre”, a mai spus el.

Subiectul NATO 2030, care include şi propunerea unei finanţări comune a măsurilor de apărare şi descurajare va fi discutat și la reuniunea miniştrilor afacerilor externe de săptămâna viitoare, prima reuniune de acest fel a ţărilor NATO de la debutul pandemiei şi prima la care va participa și Antony Blinken, noul secretar de stat american.

România, în clubul țărilor care alocă 2% din PIB și chiar mai mult

În 2020, 11 state au respectat contribuția de 2% din PIB la bugetul alianței, printre care și România care a alocat chiar 2,07% în contextul scăderii PIB.

Chiar Jens Stoltenberg a recunoscut, marți, că unele state aliate au depăşit pragul de 2% din PIB ca urmare a diminuării PIB-ului lor, în condiţiile crizei provocate de pandemia de coronavirus.

Cele 11 state membre ale „clubului celor 2%", așa cum le-a numit fostul președinte american Donald Trump, sunt: SUA (3,73%), Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franţa (2,04%), Norvegia şi Slovacia (2%).

Germania rămâne în continuare în afara clubului celor 2%, în condiţiile în care, în 2020, cheltuielile pentru apărare au reprezentat doar 1,56% din PIB. Bulgaria a ieşit și ea din club după ce și-a scăzut cheltuielile pentru apărare de la 3,3% la 1,6% din PIB. Ultimele pe listă sunt Belgia (1,07%) şi Luxemburg (0,57%).

Raportul publicat marţi de NATO arată că, în 2020, România a cheltuit 21,431 miliarde de lei (2,07% din PIB) pentru apărare iar 23,08% din cheltuielile totale au fost pentru echipamente.

Contribuția României la bugetul NATO.
Contribuția României la bugetul NATO.

Pe de altă parte, cifrele detaliate arată că peste jumătate (53,09%) din bugetul pentru apărare al României a fost cheltuit cu personalul.

Toate statele membre NATO s-au angajat, în 2014, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB până în 2024.

SRA, verdict necruțător: NATO, prost pregătită pentru un război pe scară largă

În schimb, Agenția Suedeză de Cercetări (SRA) în domeniul Apărării a dat publicității joia trecută un raport care evaluează puterea militară a Alianței și a partenerilor lor în comparație cu Rusia, iar diagnosticul e cât se poate de dur: Alianța Nord-Atlantică este slab pregătită în cazul unui conflict major.

Membrii NATO sunt prost pregătiți în cazul apariției unui conflict amplu, potrivit concluziilor Agenției Suedeze de Cercetare, citate de Euractiv.com.

Potrivit raportului, Rusia ar putea prelua în câteva zile controlul asupra țărilor baltice, pentru că riposta NATO ar fi mult prea lentă. Avantajul Rusiei ar fi dat chiar de faptul că forțele NATO sunt prea răspândite, prea variate în ceea ce privește capacitățile lor militare, în timp ce instruirea lor este insuficientă, este de părere agenția suedeză.

Cu toate acestea, un asemenea atac armat împotriva membrilor NATO, al partenerilor și țărilor membre UE este considerat prea puțin probabil de autorii raportului agenției suedeze.

Raportul menționează, de asemenea, că garanțiile de securitate oferite de Clauza de apărare reciprocă din Tratatul de la Lisabona al UE rămân doar „o declarație politică din care lipsesc atât planificarea cât și structurile militare adecvate pentru apărarea împotriva unui atac armat”.

În ceea ce priveşte Suedia şi Finlanda, ţări care nu fac parte din Alianţa Nord-Atlantică, Rusia le-ar împiedica să adere la NATO sau să participe la operaţiuni aliate, ameninţându-le cu acţiuni militare sau cu folosirea armelor nucleare, se mai spune în raport.

XS
SM
MD
LG