Linkuri accesibilitate

Finlanda participă cu avioane de luptă la misiunea de protecție a NATO în România


Avioane de lutpă F-16 (imagine de arhivă).
Avioane de lutpă F-16 (imagine de arhivă).

Finlanda, cel mai nou aliat al NATO, va desfășura avioane de luptă în regiunea Mării Negre.

Anunțul a fost făcut de ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.

„Finlanda, cel mai nou aliat al nostru, urmează să desfășoare avioane de luptă în regiunea Mării Negre pentru misiunile de protecție aeriană ale NATO în România și Bulgaria. Acest lucru arată solidaritate puternică și viziune strategică! Mulțumesc mult, Finlanda! Kiitos!”, a anunțat Dan Neculăescu pe X, fosta rețea de socializare Twitter.

„Aliații noștri nordici contribuie la securitatea întregului Flanc Estic, dinspre Nord spre Sud. Odată cu aderarea Suediei, care avansează ireversibil, NATO va fi și mai puternică!”, a mai spus Neculăescu.

„Salut decizia Finlandei de a participa la misiunile de protecție aeriană ale NATO în România și regiunea Mării Negre în 2024. Angajamentul dumneavoastră subliniază puterea alianței noastre și importanța apărării colective. Mulțumesc”, a scris pe X și ministrul român al Apărării, Angel Tilvăr.

Finlanda a aderat la NATO pe 4 aprilie, la cea de a 74-a aniversare a Alianței Nord-Atlantice, când steagul finlandez a fost arborat la sediul NATO din Bruxelles, iar vecinul de vest al Rusiei a devenit cel de-al 31-lea membru al alianței militare.

Cererea sa a fost făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia rusească în Ucraina.

Aderarea Finlandei a reprezentat un regres pentru președintele rus Vladimir Putin, care s-a plâns în mod repetat de extinderea NATO înainte să invadeze Ucraina.

Lungimea graniței Rusiei cu statele membre NATO s-a dublat odată cu aderarea Finlandei la alianța nord-atlantică. Finlanda împarte la est o frontieră de 1.340 km cu Rusia și a cerut să se alăture NATO odată cu Suedia imediat după ce Rusia a invadat Ucraina.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG