Linkuri accesibilitate

NATO în moarte cerebrală și Europa pe cale de dispariție: reacții la interviul șoc al lui Macron în „The Economist”. Revista presei europene


Emmanuel Macron în interviul din The Economist.

The Economist numește asta “viziunea apocaliptică” a lui Macron. Tare se mai bucură ei, acolo în Londra, desigur, și își freacă acum mâinile. Numărul de astăzi din The Economist (principalele articole fiind postate pe site încă de ieri, cu plată) ar putea fi o ilustrare perfectă a laudelor pe care le aduce strategiei comerciale a publicației Bharat N. Anand în cartea sa ‘The Content Trap’ (‘Capcana conținutului’): au reușit să scoată pe neașteptate acest interviu exclusiv cu Emmanuel Macron, care le-a vorbit o oră întreagă, “fără haină, în acel salon doré din Palatul Elysée unde lui De Gaulle îi plăcea să lucreze”.

Aflat la jumătatea mandatului său, Emmanuel Macron înmulțește interviurile controversate, presărate cu fraze șoc, memorabile. După contestata lui decizie de a acorda un lung interviu publicației de extrema dreaptă Valeurs Actuelles, interviu în care a vorbit despre imigrație și islam, iată că acum șochează folosind cuvinte foarte dure despre NATO și starea actuală a UE.

Ideea centrală a interviului lui Macron în The Economist nu e nouă și a fost repetată de felurite Casandre pe toate tonurile, mai ales odată cu președinția lui Donald Trump: America întoarce spatele Europei și e timpul ca vechiul continent să se trezească până nu e prea târziu. Pentru prima oară Europa se confruntă cu un președinte american care nu îi împărtășește idealurile. Nu ne mai putem aștepta ca America să apere Europa, spune Macron, iar intervenția Turciei în Siria și abandonarea kurzilor de către Trump, în indiferența generală, a arătat că NATO este în moarte cerebrală (brain-dead), iar Europa stă pe marginea prăpastiei.

În interviu, Macron vorbește din nou cu aparentă înțelegere despre Putin, spunând că nu crede că acesta ar avea de gând să devină "vasalul Chinei". „Putin a dezvoltat un proiect anti-european prin conservatorismul său, dar nu văd cum, pe termen lung, proiectul său poate poate fi altceva decât unul de parteneriat cu Europa", spune Macron.

NATO frântă că ți-am dres-o

Mai mult, întrebat dacă el mai vede faimosul Articol 5 al NATO, care spune că un atac împotriva unuia din membri va fi considerat un atac împotriva tuturor, ca pe o garanție de securitate, Macron spune sec: „I don’t know”.

Sună onest, dar nu foarte încurajator și sănătos pentru moral. Reacțiile la interviu nu au întârziat. La Paris, Libération constată că Angela Merkel nu împărtășește viziunea «radicală» despre NATO și Europa a lui Macron. «Nu cred că un asemenea verdict pripit era necesar, chiar dacă avem probleme și chiar dacă trebuie să ne revenim», a spus joi cancelara, vorbind alături chiar de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat în vizită oficială la Berlin.

Stoltenberg, la rândul său, a răspuns printr-un tweet că UE nu poate să apere Europa.

Secretarul de Stat SUA, Mike Pompeo, aflat și el tot în Germania, la Leipzig, a insistat la rândul său că « NATO rămâne istoric unul dintre partenerii noștri istorici cei mai importanți ». (Pompeo nu a amintit faptul că Trump însuși, în ianuarie 2017, tratase NATO de « obsolete », adică învechit și inutil.)

Vorbe de aur, a exultat însă imediat pe Facebook purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe Maria Zaharova : «Vorbe de aur, sincere și care reflectă esențialul. O definiție precisă a stării actuale a NATO.»

Iar tot la Moscova, cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, titrează astăzi scurt că “Macron spune: NATO a intrat în comă”.

Corespondentul la Bruxelles al Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie în schimb un comentariu intitulat “NATO trăiește” (“Die NATO lebt”), în care, fără a-l contrazice cu totul pe Macron, care își caută în mod limpede un rol de Welpolitiker, corespondentul FAZ apără totuși relația continentului cu SUA scriind: America e mai mult decât Trump.

Evident, Macron se mai arată în interviu și împotriva extinderii UE și a începerii negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia. Este „absurd”, spune el, să primim noi membri înainte de a reforma UE din interior. Și, desigur, Macron este iarăși criticat pentru felul în care pare a-și reține criticile față de Putin. Nici nu mai contează că el a mai spus și că Rusia are un PIB „echivalent cu cel al Spaniei", o "populație în declin și îmbătrânită" și că „Rusia se înarmează în marș forțat, mai mult ca oricare altă țară europeană", urmând un „model de supra-militarizare, de multiplicare a conflictelor" precum în Ucraina, și că „acest model nu poate fi menținut".

Macron este însă util și prin simpla sa imagine de sperietoare, de arogant țap ispășitor, cum o spunea recent o postare amuzată de pe un blog găzduit de cotidianul stângii intelectuale și tinerești a Berlinului, Die Tageszeitung, cu titlul: “Alle gegen Macron” („Toți împotriva lui M.”).

Indicele național al fericirii

Belgia e țara cea mai fericită din Europa, anunță cu mândrie Le Soir, la Bruxelles, capitala Europei și a NATO, sau cel puțin așa rezultă din datele raportului publicat ieri de Eurostat, Biroul de statistică al UE.

76% din belgieni se declară fericiți, răspunzând unor întrebări care clasează fericirea de la „tot timpul” la „niciodată”. Letonia (31%) ocupă ultimul loc al clasamentului, iar înaintea ei – Bulgaria (35%), Croația (42%), Lituania (45%) și... România (46%). Românii se arată astfel doar un pic mai puțin nefericiți decât esticii vecini și se plasează imediat după italieni și greci.

Aceasta este coada clasamentului Eurostat: esticii si meridionalii, iar în vârf își lăfăie fericirea arogantă belgienii, olandezii, austriecii și finlandezii. Finlanda!... țară care nu e totuși cunoscută pentru afișarea publică a fericirii personale. La ce bun să fii fericit dacă nu se vede ?

La Sofia, cotidianul Trud semnalează un clasament european anexă, publicat tot ieri, cel al „Mulțumirii / Nemulțumirii”, din care rezultă că bulgarii sunt cei mai „nemulțumiți” oameni din Europa. Trebuie să fii un minuțios birocrat european ca să distingi în procente două noțiuni legate atât de intim precum nefericirea și nemulțumirea.

Și măcar de-am avea satisfacția să-i știm nemulțumiți pe francezii etern în grevă, cu ochii scoși de gloanțele polițiștilor lui Macron care trag deîndată ce văd culoarea galbenă, dar nu!... Eurostat spune că francezii arată o fericire colectivă insolentă, cu mult peste media europeană, ba chiar deasupra economilor și chibzuiților germani. Ba chiar și polonezii pleznesc de fericire.

Ah, iar Marea Britanie n-a fost luată în calcul în acest studiu. Fericirea este o inovație continentală ce ar risca să dăuneze suveranității supușilor Maiestății Sale.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG