Două nave românești aparținând Poliției de Frontieră, care participă în mod frecvent la misiuni de patrulare pe mare sub egida UE, la granița Greciei cu Turcia, au fost filmate în timp desfășoară manevre ce par să încalce flagrant legislația internațională.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), organizație sub egida căreia sunt organizate cele mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv în Europa. Cele mai grave acuzații au în centrul lor implicarea a două nave românești, participante la cea mai recentă misiune a organizației.
Chiar dacă în trecut aceste acuzații au vizat în special grănicerii greci, Frontex a negat mereu că ar fi implicată sau că ar avea cunoștințe despre asemenea practici. Însă o investigație publicată vineri de ziarul german Der Spiegel în colaborare cu Bellingcat, Lighthouse Reports, ARD și TV Asahi, pare să dovedească contrariul.
Folosind date din surse deschise, inclusiv clipuri video și fotografii, personalul Frontex, printre care și două nave românești aflate în patrulă la momentul respectiv, par să fie implicate direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la mal (așa-numitele „illegal pushbacks”). Mai mult, românii par să refuze să salveze oamenii din bărcile aflate în derivă și le pun intenționat viața în pericol prin manevre periculoase.
Conform jurnaliștilor nemți, acest gen de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central Frontex din Varșovia.
România, complice la abuzurile împotriva solicitanților de azil
Bucureștiul participă la misiunile Frontex cu personal și logistică încă din 2007, anul aderării la Uniunea Europeană. Frontex a fost creat ca răspuns comun la diferitele provocări și situații ce pot să apară la granițele exterioare ale Uniunii, însă a ajuns în atenția publicului mai ales după evenimentele din 2015, când un număr considerabil de solicitanți de azil, majoritatea din Siria și Irak, au tranzitat statele europene de la granița de sud-est, în special Grecia și Ungaria. Însă o componentă importantă o reprezintă misiunile pe mare, în special cele de la granița maritimă dintre Grecia și Turcia.
Aceste misiuni presupun ca ambarcațiunile implicate în operațiunile Agenției Frontex sa navigheze, la distanțe mai mici sau mai mari de diverse mijloace de transport - prezente în zonă, în vederea prevenirii și combaterii migrației ilegale în arealul de referință, dar și să ofere ajutor umanitar atunci când situația o impune, în conformitate cu legislația internațională și drepturile omului referitoare la cererile de azil. Incidentele documentate de publicația germană în care sunt implicate și navele românești ar fi avut loc pe 8 iunie și pe 15 august anul acesta și prezintă o realitate departe de asistența umanitară și respectarea drepturilor omului pe care grănicerii români ar fi trebuit s-o respecte.
În dimineața zilei de 15 august, Samira Mohammad se afla într-o ambarcațiune din cauciuc împreună cu familia ei, în apropiere de insula Lesvos, când grănicerii eleni s-au apropiat periculos de mult de ei, într-o încercare vădită de intimidare menită să-i forțeze să se întoarcă înapoi în apele teritoriale turcești, unde, conform spuselor femeii, au avut parte de aceleași tratament din partea grănicerilor turci. Conform siriencei de 45 de ani, care a folosit un pseudonim de frica represaliilor din partea autorităților, localnicii au și un nume pentru aceste șicane - „polo de apă, varianta grecească”.
Femeia susține că grănicerii eleni, cu cagule pe față, s-au urcat în barcă, le-au pus pistolul la cap și i-au forțat pe oameni să se îndrepte spre apele teritoriale turcești, după care le-au distrus motorul bărcii. Toată familia femeii era în barcă în acele momente traumatice, inclusiv nora sa gravidă, care a fost ulterior spitalizată cu sângerări masive. Toată operațiunea a durat ore întregi, timp în care n-au primit niciun fel de asistență umanitară din partea nimănui.
Conform datelor publice, nava românească MAI 1102 era la doar câteva sute de metri distanță de barca cu refugiați, dar a decisă să nu facă nimic, ceea ce contrazice flagrant scopul misiunii agenției europene. Incidentul a fost filmat de grănicerii turci și raportat de o navă germană NATO guvernului de la Berlin, însă raportul nu a fost făcut public niciodată.
În incidentul din iunie, românii au mers un pas mai departe și s-au implicat direct în acțiuni care au pus viața solicitanților de azil în pericol. MAI 1103, ambarcațiune aparținând Poliției de Frontieră, se afla într-o misiune Frontex în Marea Egee când ar fi blocat fizic o barcă cu solicitanți de azil să ajungă pe malul grecesc. Din imaginile video se vede clar cum nava cu personal românesc comunică cu cei aflați în barcă, dar nu le oferă niciun fel de asistență, așa cum prevede legislația internațională în astfel de situații.
Câteva clipe mai târziu, românii măresc intenționat viteza navei în timp ce trec pe lângă barca aflată în derivă, o manevră care creează valuri și le pune viața în pericol migranților aflați în ambarcațiune, după care se retrag de la fața locului, lăsându-i pe grănicerii eleni să se ocupe mai departe de situație.
„Acest gen de manevre de împingere a oamenilor înapoi încalcă interdicția de expulzare colectivă și și legea maritimă internațională”, a declarat pentru Der Spiegel Dana Schmalz, expert în drept internațional la Institutul Max Planck din Heidelberg, Germania. Avocatul atrage atenția că personalul Frontex este obligat să salveze imediat oameni aflați în bărci improvizate, mai ales atunci când acestea sunt supraaglomerate. „Dacă în loc să facă asta ei măresc viteza ca să facă valuri, ca pe urmă să plece de la fața locului și să-i lase pe greci să facă treaba murdară, tot sunt implicați în aceste manevre ilegale de întoarcere a oamenilor din drum”, susține Schmalz.
UNHCR România reacționează
Contactați de Europa Liberă, reprezentanții Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) România s-au arătat foarte îngrijorați de faptul că autoritățile române desfășoară asemenea practici ilegale în cadrul unei misiuni internaționale sub egida Uniunii Europene.
„UNHCR este profund îngrijorată de aceste imagini și mărturii care indică faptul că bărbați, femei și copiii ar fi putut fi întorși din drum înapoi în Turcia după ce ar fi ajuns pe teritoriul grecesc sau în apele teritoriale ce aparțin Greciei”, a declarat Nisreen Rubaian, reprezentant UNHCR România.
„Agenția noastră a cerut în repetate rânduri tuturor părților implicate să se abțină de la astfel de practici și să investigheze aceste rapoarte. Statele trebuie să garanteze și să protejeze drepturile celor care caută protecție internațională în conformitate cu legislația națională, europeană și internațională”, a adăugat aceasta.
Poliția de Frontieră a confirmat că România a avut două nave prezente în zonă în această perioadă, însă s-a rezumat în a scoate în evidență „aprecierea de către înalții oficiali europeni” a echipajelor române, fără să comenteze acuzațiile de încălcare a legislației internaționale.
„În perioada respectivă, prin rotație, nave ale Poliţiei de Frontieră Române s-au aflat în misiune de supraveghere în apele teritoriale ale Greciei, în cadrul Operațiunii Comune Poseidon 2020, organizată sub egida FRONTEX. Aceste situații fac parte din ansamblul aportului adus de autoritățile cu responsabilități în domeniu, în raport cu atribuțiile acestora, în zona riverana Marii Egee, ele fiind gestionate eficient, cu respectarea cadrului procedural și operațional, în vigoare”, a declarat pentru Europa Liberă Alexandra Găvan, purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră.
Reprezentantul a adăugat că misiunile românilor în cadrul Frontex în Marea Egee au un caracter „de patrulare, căutare și salvare”, deși imaginile și dovezile contrazic flagrant acest lucru.
„Ambarcațiunile Poliției de Frontieră Române desfăşoară misiuni de patrulare, supraveghere, căutare şi salvare în Marea Egee, alături de nave şi echipaje ale altor state membre. Totodată, precizăm faptul că, în numeroase situații, echipajele Poliției de Frontieră Române au fost apreciate de către înalți oficiali europeni și ai Agenției Frontex pentru implicarea și profesionalismul, dovedite în numeroasele misiuni desfășurate în colaborare cu Garda de Coastă a Republicii Elene”, a adăugat aceasta.
Poliția de Frontieră a refuzat să menționeze dacă cele două incidente în care au fost implicate navele românești au fost raportate sau nu la București sau dacă a existat o anchetă internă în acest sens.
De altfel, acesta nu este primul incident în care grănicerii români sunt acuzați de încălcarea drepturilor solicitanților de azil. În septembrie, Euronews făcea publice mărturiile mai multor migranți care susțin că ar fi fost bătuți de grănicerii români pe fâșia verde de la granița cu Serbia, una dintre zonele cele mai „fierbinți” din punct de vedere al tranzitului persoanelor în căutare de azil.
Flavius Ilioni Loga, editor Refugees Welcome to Romania -cea mai mare comunitate online pro refugiați din România, speră ca gestul oficialilor români să nu treacă neobservat.
„Sper ca aceste acuzații la adresa navelor românești sub pavilion Frontex să fie investigate, iar operațiunile Frontex să se limiteze la a proteja granițele Europei de adevărate amenințări, nu de refugiați”, a declarat acesta, contactat de Europa Liberă.
„Cum pot eu să încerc să-l conving pe un tânăr refugiat în România, care a fost împins înapoi de nave de război românești că după ce cere azil în România, aici este o țară primitoare și se va simți integrat și primit bine de români?”, se întreabă retoric acesta.
În următorii ani, Frontex plănuiește să se extindă, cu un buget crescut pentru mai multe patrule care să protejeze granițele Europei. Dar, așa cum susțin jurnaliștii germani, complicitatea agenției europene în încălcarea dreptului internațional în Marea Egee pune serios la îndoială capacitatea acestora de a gestiona acest gen de misiuni.
