Linkuri accesibilitate

Necazurile candidatei lui Macron și cum se modifică imaginea pe care italienii și-au făcut-o despre români. Revista presei internaționale


Sylvie Goulard

Teoretic, noua Comisie Europeană ar trebui sa își înceapă mandatul pe 1 noiembrie, așa încât la Bruxelles continuă frenetic audierile comisarilor candidați.

Miercuri a fost rândul a cinci candidați (trebuiau sa fie șase, dar Rovana Plumb a fost respinsă), printre care și franțuzoaica Sylvie Goulard, care ar trebui sa primească portofoliul pieței interne, al industriei și al apărării.

Cu totul, pana acum au fost audiați 13 candidați, ceea ce înseamnă exact jumătate din cei 26 de candidați, întrucât șefa comisiei, Ursula von der Leyen, nu mai are de trecut printr-o audiere, ea fiind deja confirmată de parlament .

Le Monde prezintă prestația candidatei lui Macron, Sylvie Goulard, si scrie ca ea nu a putut înlătura scepticismul dominant. « I’m clean » (« Sunt curată »), a insistat ea ferm in fața deputatilor.

Sylvie Goulard e vizată de doua anchete, una din partea justiției franceze, alta din partea Oficiului european antifraudă (OLAF) – pentru afacerea posturilor fictive plătite din fondurile parlamentului european pentru niște asistenți care lucrau de fapt pentru formațiunea sa politica de atunci, MoDem. Afacere pentru care, in 2017, ea a fost nevoită sa demisioneze din fruntea ministerului apărării după numai o luna.

Le Monde amintește ca ea a restituit deja parlamentului 45.000 euro care reprezentau 8 luni de salariu pent un asistent pentru care ea nu a putut furniza nici o dovada de activitate.

Ea a trebuit însă sa se justifice, miercuri in fața deputatilor mai mult decât sceptici, si pentru cei 13.000 pe luna pe care i-a primit vreme îndelungata, între 2013-2016, pe când era europarlamentara, din partea organizației americane autonumite Institutul Berggruen, de la numele fondatorului, un «bancher vultur», cu totul - peste 350.000 euro peste salariul său de deputată europeană de 7.500 euro pe luna.

"Commission Impossible"

"Sylvie Goulard, Commission Impossible, titrează", cu un joc de cuvinte, Libération, cotidian care o urmărește pe candidata franceza ca un soi de nemesis.

Libération scrie că protejata lui Macron a fost solid scuturată si zdruncinată în timpul audierilor de miercuri și că a fost sprijinita politic doar de formațiunea sa, Renew Europe.

Ea a recunoscut că moral nu a făcut bine acceptând atâția bani de la o firmă americană de lobby, dar a insistat ca nu a făcut nimic ilegal.

Nimeni, scrie Libération, nu înțelege, la Bruxelles, de ce Macron a riscat sprijinind o candidată, competentă, desigur, și poliglotă, dar care a fost forțată să demisioneze din guvern pentru o afacere compromițătoare încă in curs. Trebuia trimisa o persoana ireproșabila, de neatacat.

Macron încercase deja sa o plaseze acasă, ca adjunctă a guvernatorului Băncii Naționale. Macron pariază, scrie Jean Quatremer in Libération, pe un"echilibru al terorii". Știind ca Renew Europe este acum puternic si ca socialiștii si conservatorii au pierdut mult teren, el impune un echilibru: ii sprijin pe ai voștri daca si voi ii sprijiniți pe ai mei. Numai că maniera lui autoritara si prea puțin cavalerească risca sa se întoarcă împotriva lui, făcând, pe deasupra, ca procesul numirii comisarilor sa apară ca pur formal.

Le Figaro, cotidian conservator, scrie de asemenea că Sylvie Goulard este sprijinită doar de propriul sau grup parlamentar, Renew Europe, avându-l in spate pe Macron.

La Bruxelles, însă, La Libre Belgique estimează că acum, odată ce au "marcat puncte" politice împotriva lui Macron si a candidatei lui, ceilalți eurodeputați ar putea sa se arate flexibili

Cât pot câștiga pe alături europarlamentarii?

Săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné, una din puținele publicații din lume care funcționează fără publicitate și exfclusiv din vânzările pe hârtie (cealaltă fiind, tot în Franța, Charlie Hebdo) scrie în ultimul sau număr despre conflictele de interes ale europarlamentarilor.

Le Canard amintește ca organizația Transparency International estima, într-un raport publicat săptămana trecută, cã o treime din deputații europeni au și alte activități remunerate în afara mandatului lor. 48 dintre ei câștigă, precum Sylvie Goulard, peste 10.000 euro in plus, peste salariul de europarlamentar.

Le Canard mai amintește ca in 2012 Parlamentul a adoptat un cod de conduita împotriva conflictelor de interese si ca acest cod este... feroce (un smiley aici). Eurodeputații nu au dreptul să fie plătiți de lobbyiști (să ne amintim de Adrian Severin) dar pot lucra pentru sectorul privat. Ei declara in general foarte puțin ca venituri suplimentare, doar câte o mie-două de euro în plus. Cei care încalcă acest cod nu risca însă mare lucru. Sancțiunile merg "de la o mustrare la suprimarea indemnizației zilnice (320 euro/zi), până la cel mult 30 de zile". In practică, nu există sancțiuni. Din 24 de încălcări semnalate in 2014, nici una nu a avut urmări. Feroce, într-adevăr. In aceste condiții, a fi europarlamentar nu mai e un mandat, ci un hobby.

Ce este “Two borders, four years”?

Presa britanică e cea care se pasionează cel mai puțin pentru audierile comisarilor. Este si de înțeles, Marea Britanie nu are un comisar, iar Boris Johnson se afla miercuri la Bruxelles pentru a-și prezenta ultimul plan pentru Brexit, pe care negociatorul european Michel Barnier l-a numit, conform The Guardian, "o capcană".

La Bruxelles, constata The Guardian, atmosfera e una de “stupefacție”, știindu-se ca ultima data la care se va mai putea discuta ceva concret este 17 octombrie, când va avea loc la Bruxelles summitul special dedicat Brexitului.

Johnson propune un sistem de doua puncte de control vamal in Irlanda de Nord, de ambele părți ale frontierei care ar trebui, teoretic, sa rămână invizibilă.

The Irish Times prezintă sistemul propus de Johnson si botezat “Two borders, four years”: ar fi vorba de doua frontiere, in realitate, una in care s-ar monitoriza bunurile britanice intrand in Irlanda, iar una dinspre Irlanda spre Anglia.

Proiect irealizabil potrivi unanimității interlocutorilor europeni, pentru ca asta ar duce la o noua frontiera de facto in Irlanda.

Românii în Italia

In sfârșit, un articol in presa italiana captează astăzi atenția cititului român: Corriere della Sera prezintă performanța elevului Norbert din Castellanza intrat la facultatea de medicină primul din 60.000 de candidați si care nici măcar nu este italian. Norbert e român, scrie Corriere, si a ajuns in Italia acum 13 ani, odată cu părinții săi.

Din interviu aflam ca pe elev îl cheamă Norbert Kereszeny si ca vine din Sighetu Marmației, unde a trăit înainte de a ajunge în Castellanza, pe lângă Milano, unde s-a pregătit pentru a fi primul pe Italia.

Felul, in mod sigur voit, in care Corriere insista pe faptul ca elevul-miracol este român ne amintește ironia lui Umberto Eco din volumul sau apărut postum: Pape Satàn Aleppe, cronicile unei societăți lichide (La Nave di Teseo, 2016)

Intr-o parodie de articol de jurnal, Eco se lansează acolo într-o lungă enumerare a crimelor monstruoase comise în Italia după război, înclusiv atentatul terorist de la gara din Bologna, punându-le grotesc pe seama unor români ficționali și modificând comic numele reale, precum: Johann Puleu sau Arnaldu Graziosul, sau Berluschescu:

Români au fost bancherii care ne-au jefuit economiile, români sunt mizerabilii care aruncă cu pietre de pe pasarelă pe autostradă, români sunt preoții pedofili, niște români l-au răpit și ucis pe Aldo Moro, români (din organizația Lupu Grigiu) au vrut să-l asasineze pe Papă”…

… etc, etc., urmând multe nume românizate de mafioți sicilieni și calabrezi psihopați, asasini în serie pe care Eco îi dă ca aparținând unui clan din Timișoara:

Acești români au distrus îmaginea țării noastre de persoane oneste, cu frică de Dumnezeu, care nu cunosc violența și prădăciunea, care respectă diferențele religioase, etnice și politice. Bine că am identificat vinovații. Acum, prin buna organizare a unor patrule leghiste (din Lega Nord) vom readuce legea și ordinea în sărmana noastră patrie”.

Noroc că mai apare câte un Norbert Kereszeny pentru a modifica imaginea eronată pe care italienii și-au făcut-o despre români.

Facebook Forum

VIDEO

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Sute de civili au fost răniți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
XS
SM
MD
LG