Pe 18 decembrie 2025, Robert Negoiță și-a cerut scuze cetățenilor din Sectorul 3 al Capitalei pentru că a alocat prea puțini bani pentru complexul acvatic din Parcul Pantelimon, care trebuia să fie gata în 2019.
A promis că, după ce va mai suplimenta bugetul, parcul va fi gata în șase luni.
Câteva ore mai târziu, Consiliul Local al Sectorului 3, în care După alegerile locale din iunie 2024, componența Consiliul local sector 3 este: Alianța Electorală PSD-PNL – 14 mandate, Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) – 10 mandate, AUR – 3 mandate, Alianța REPER-SENS-URS – 2 mandate. nu schimbă nimic, a aprobat încă 56 de milioane de lei pentru investiția de la complexul acvatic din Parcul Pantelimon.
Cu 25% în plus față de bugetul inițial. Unul dintre motivele creșterii bugetului a fost reconfigurarea pisicinelor. Adică refacerea unor lucrări deja făcute.
Nu este nimic nou.
În timpul mandatelor lui Robert Negoiță la Primăria Sector 3 s-a inventat termenul de „borduriadă”, după ce bordurile de pe marile artere din sector au fost schimbate odată la trei-patru ani.
Dar Robert Negoiță știe cum să ajungă la alegători. Pentru că nu e doar primar, ci și influencer. Toată activitatea lui la primărie e prezentată chiar de el, în filmări postate pe Facebook. Sau clipuri în care prezintă momente intime cu familia.
Rețeta sa de comunicare cu oamenii pare de succes.
Robert Negoiță a intrat în al 14-lea an ca edil al Sectorului 3. La ultimele alegeri, din iunie 2024, a obținut al patrulea mandat de primar, cu un scor de 54,8% din voturile alegătorilor.
Despre cariera politică și de afaceri
Robert Negoiță (54 de ani) a făcut în anii 2000 studii superioare de drept și economie, la Facultatea de Drept la Universitatea Bioterra și la Facultatea de Economie a Turismului Intern și Internațional de la Universitatea Româno‑Americană din București.
Înainte de a intra în politică, Negoiță a fost un antreprenor. În anii 1990, a înființat și administrat mai multe firme, majoritatea împreună cu fratele său, Ionuț Negoiță.
Negoiță a intrat oficial în viața politică în 2004, ca fost parlamentar al Partidului Social Democrat (2008-2012) și a devenit apoi primar al Sectorului 3 din București, în 2012.
De-a lungul anilor, relația sa cu PSD a fost una de tip love-hate, influențată în mare parte de relația personală cu Gabriela Firea - fina lui de cununie.
La alegerile locale din 2020, el nu a mai candidat la primărie ca membru PSD, ci din partea unei alianțe locale („Pro București 2020”, partid înființat de Robert Negoiță), cu sprijinul Pro România. Era un moment în care se distanțase de social‑democrați.
În septembrie 2020, Negoiță a explicat ruptura politică dintre el și primarul general de la acel moment. În timpul mandatului Gabrielei Firea la Primăria Generală, relațiile instituționale între Sectorul 3 și Primăria Generală ar fi fost înghețate, iar numeroase proiecte ale sale au fost blocate.
În 2024, Negoiță și-a anunțat revenirea în Partidul Social Democrat (PSD) și a discutat public chiar posibilitatea unei candidaturi pentru Primăria Generală a Capitalei. Și s-a împăcat cu Gabriela Firea.
Ce avere are Robert Negoiță
Robert Negoiță are, conform declarației de avere, un portofoliu vast de terenuri și clădiri, majoritatea dobândite în perioada 2001-2008:
- peste zece terenuri agricole în Popești-Leordeni (județul Ilfov), cu suprafețe cuprinse între 1.758 mp și 15.000 mp fiecare;
- terenuri intravilane în Afumați (județul Ilfov), Voluntari (județul Ilfov), București, Constanța (332 mp) și Popești-Leordeni (două loturi, de 10.414 mp și 7.474 mp);
- două case în Voluntari (de 390 mp și 200 mp), una în Constanța (200 mp) și încă una în Voluntari de 324 mp;
- spații comerciale/producție - o clădire de 1.000 mp în Afumați, două în Popești Leordeni de 9399 mp și 7226 mp.
În decembrie 2024, Robert Negoiță a declarat un venit anual din funcția de primar de 232.092 lei.
De la firmele la care este asociat – SC Domus Stil Real Estate Solutions SRL (unde deține acțiuni în valoare de peste 51 milioane lei) și SC Magic Water Park SRL (215.000 lei) – nu a încasat dividende.
Datoriile lui Robert Negoiță către statul român
Robert Negoiță este persoana fizică cunoscută public ca având cele mai mari datorii la ANAF). În declarația sa de avere, primarul sectorului 3 a menționat că are de plătit către ANAF peste 273 de milioane de lei.
În decembrie 2024, Negoiță avea datorii și către bugetele locale din Constanța, Sector 4 București, Voluntari, Popești Leordeni și Afumați-Ilfov.
Cea mai mare restanță – peste 707 mii de lei – era către Primăria Sector 4.
Negoiță vs ANAF. Un proces îndelungat (17 ani)
Conflictul dintre primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început după o serie de controale fiscale, între 2005 și 2009, care vizau tranzacțiile imobiliare ale lui Negoiță de dinainte de consacrarea sa politică.
ANAF a concluzionat atunci că Negoiță ar fi vândut de imobile în nume personal. În consecință, Fiscul a considerat că acesta ar fi trebuit să fie înregistrat ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, și, ca atare, că are de returnat TVA către stat.
În 2009, ANAF a emis prima decizie de impunere, prin care a calculat TVA și penalități în valoare de peste 140 de milioane de lei.
Negoiță a contestat decizia, susținând că tranzacțiile imobiliare au fost ocazionale, realizate din fonduri proprii, și că modul de calcul al TVA este greșit.
Litigiul fiscal a fost complicat de deschiderea unui dosar penal de evaziune fiscală instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a determinat ANAF să suspende soluționarea contestațiilor pe fond.
DNA îl acuza pe Negoiță că ar fi vândut, între 2006-2009, 1.250 de imobile şi terenuri, în valoare de peste 364 milioane de lei, pentru care ar fi trebuit să plătească TVA în valoare de peste 77 de milioane de lei.
În 2020, DNA a decis clasarea dosarului, iar argumentul principal a fost că evaziunea fiscală este determinată de intenţia persoanei în cauză de a ascunde bunul sau sursa impozabilă.
Or, în acest caz, cele 1.250 de proprietăţi au fost înregistrate la cadastru, iar Robert Negoiţă a plătit taxele aferente contractelor de vânzare-cumpărare, menţionau procurorii. Astfel, nu ar fi existat intenţia de ascundere a procedurilor.
După clasarea dosarului penal, ANAF a reluat procedura fiscală și a emis, în noiembrie 2021, o nouă decizie de impunere (nr. 334/17.11.2021), prin care a recalculat obligațiile fiscale, reducând suma totală la aproximativ 105 milioane de lei.
Decizia din 2021 a fost din nou contestată în instanță, la Curtea de Apel București. Procesul a avut 14 amânări. Următorul termen de judecată este stabilit pentru februarie 2026, când instanța urmează să se pronunțe asupra legalității deciziei ANAF după finalizarea expertizelor
Dosarul Rosal: de patru ani la Curtea de Apel București – 26 de amânări
În august 2022, Robert Negoiță, mai mulți directori și funcționari din Primăria Sectorului 3 și firma Rosal Grup SA au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în dosarul „ROSAL”.
Era vorba despre un caz de corupție complex, în care se estimează un prejudiciu de 578 de milioane de lei adus bugetului local prin prelungirea nelegală a unui contract de salubrizare.
Potrivit DNA, Negoiță este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și consecințe deosebit de grave, instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, complicitate la fals intelectual.
Procurorii susțin că, în perioada 2013–2018, administrația condusă de Negoiță ar fi încheiat zeci de acte adiționale la contractul de salubritate dintre Primăria Sectorului 3 și compania Rosal Grup SA, fără organizarea unor proceduri de licitație publică și fără respectarea legislației în domeniu.
La aproape patru ani de la trimiterea în judecată, dosarul Rosal nu are încă o sentință definitivă și este în continuare pe rolul Curții de Apel București. Au fost până acum 26 de amânări.
Negoiță a respins în mod repetat acuzațiile, a spus că nu a încălcat legea și că își va demonstra nevinovăția în proces.
„Trebuie să avem încredere în actul de justiţie din România şi în faptul că, la final, toate aceste detalii vor fi clarificate şi se va concluziona, fără tăgadă, că am procedat corect, cu respectarea procedurilor legale şi în interesul comunităţii”, a scris Robert Negoiţă pe Facebook, în ziua trimiterii în judecată a dosarului.
ANI l-a reclamat pe Negoiță la DNA
În iunie 2023, Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a reclamat la DNA pe Negoiță. Acuzația agenției era folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane și de fals în declarații. Societăți administrate de primărie ar fi avut afaceri cu o firmă deținută de familia lui Negoiță.
Inspectorii Agenției Naționale de Integritate analizaseră contractele încheiate, între 2016 și 2023, de societăți tutelate de Primăria Sector 3.
Au găsit, afirmă ei, patru în care există legături cu firma Edificia Star Construct SRL, firmă în care acționari sunt părinții și fratele lui Robert Negoiță.
Nu mai există informații legate de această plângere.
Europa Liberă a întrebat DNA care este stadiul acestei plângeri; până în momentul publicării articolului, nu am primit un răspuns.
Anchete nefinalizate legate de Primăria Sector 3 sau firmele din subordine
- Dosarul blocului de pe Strada Matei Basarab (aproape trei ani). În februarie 2023, DNA a deschis un dosar penal în care Robert Negoiță este suspectat de abuz în serviciu pentru emiterea unor documente administrative legate de construirea și intabularea unui imobil mare de locuințe (circa 185 apartamente). Ancheta vizează perioada 2015‑2021 și presupusa legalitate a autorizațiilor și actelor semnate. Dosarul nu a fost trimis încă în judecată.
- Accidentul de la Biblioteca Națională (cinci ani). În august 2021, un mal de pământ s‑a surpat peste șase muncitori care lucrau la un șantier deschis lângă Biblioteca Națională. Doi dintre ei au murit. Ancheta a stabilit preliminar că muncitorii erau angajați la Algorithm Residential S3, firmă deținută de Consiliul Local Sector 3. Lucrările desfășurate la Biblioteca Națională nu aveau autorizațiile necesare, iar terenul aparținea Ministerului Culturii. În 2022, Robert Negoiță a fost pus sub urmărire penală pentru ucidere din culpă. Doi ani mai târziu, în iulie 2024, judecătorii au decis că nu mai este inculpat pentru această infracțiune. Cercetarea continuă însă pentru alți responsabili și firma care a executat lucrările.
- Ancheta privind cateringul în școli (trei ani). În februarie 2023, procurorul șef al DNA a confirmat pentru G4Media că există o anchetăin remlegată de o licitație de circa 133 milioane de lei pentru servicii de catering școlar organizată de Primăria Sectorului 3. Suspiciunile sunt de abuz în serviciu, trafic de influență și folosirea funcției în interesul unei firme declarate câștigătoare provizoriu (Gab Pavolux SRL). Dosarul este în faza de urmărire penală, fără persoane trimise în judecată.
Frații Negoiță, menționați în Pandora Papers
O investigație Rise Project din 2021, bazată pe date din „Dosarele Pandora”, arată că Robert Negoiță și fratele său, Ionuț – fost acționar al clubului de fotbal Dinamo București, ar fi folosit o rețea complexă de companii offshore înregistrate în Cipru și Insulele Virgine Britanice.
Din informațiile analizate de Rise Project, primarul Sectorului 3 apare în documentele unei case de avocatură din Cipru ca beneficiar nedeclarat și acționar ascuns în două dintre firmele din Insulele Virgine Britanice care au controlat afaceri cu fonduri publice în România: Starlake Holdings LTD și Amberwood Services LTD.
Cele două firme au devenit ulterior asociate în trei companii cipriote. Următorul pas a fost ca firmele cipriote să se asocieze cu firme din România din zona imobiliară.
Rețeaua complexă de companii offshore în spatele căreia s-ar afla frații Negoiță ar controla afaceri de zeci de milioane de euro în România, iar unele offshore-uri ar fi fost integrate în firme românești care ar fi primit fonduri publice de la Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, arăta, în 2021, Rise Project.
„N-am nicio legătură cu niciun offshore și n-am avut niciodată vreo legătură”, a declarat Robert Negoiță, la acel moment, pentru Digi24.
Proiectele controversate ale Primăriei Sector 3
1. Hala Laminor
Hala Laminor, parte din fostele Uzine Malaxa și ulterior cunoscută ca Uzinele Republica/23 August, cu o suprafață de aproximativ 68.000 de metri pătrați, a fost preluată în 2014 de Primăria Sectorului 3.
În 2018, Consiliul Local a adoptat o hotărâre prin care susținea transformarea Halei Laminor într‑un complex multifuncțional cu scop cultural și urban, inclusiv prin restaurare, consolidare și reconectarea cu zona urbană înconjurătoare, destinat să revitalieze întreaga platformă industrială Faur‑Republica.
Lucrările de amenajare a halei au fost făcute în parteneriat cu firma Algorithm Construcții S3 SRL – deținută de Primăria Sectorului 3, companie care a avut ani de zile ca unic obiect de activitate lucrările de la hală.
Finanțarea proiectului s-a făcut, în special, prin majorări de capital social succesive ale companiei.
Costul transformării a fost de 80 de milioane de euro, până în 2023, conform declarației lui Robert Negoiță, făcută pentru Fanatik.
Lucrările însă nu s-au terminat încă. În decembrie 2025, de exemplu, Consiliul Local Sector 3 a mai aprobat 30 de milioane de lei pentru amenajarea unui mall.
„Hala Laminor nu este o investiție. Este o cheltuială constantă, continuă și exasperant de mare pentru bugetul Sectorului 3. A ajuns să fie cea mai extravagantă cheltuială care există din toate administrațiile din România. Adică sunt peste 100 și ceva de milioane de euro”, a spus consilierul local Eugen Matei, în timpul ședinței de CL din decembrie 2025, citat de Buletin de București.
Pe lângă funcțiunile comerciale, administrația a aprobat, în 2024, un contract de comodat prin care unele instituții publice din Sectorul 3 vor fi mutate în Hala Laminor: Primăria Sectorului 3, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Direcția Generală de Evidența Persoanelor vor ocupa mii de metri pătrați de spațiu în incintă.
Pe lângă viitoarele funcțiuni administrative, în hală au fost organizare deja evenimente, diverse târguri, chiar dacă clădirea nu avea toate autorizațiile necesare.
2. Complexul acvatic
Un alt proiect controversat legat de administrația Negoiță este complexul acvatic din Parcul Pantelimon, parte a unui plan de modernizare și agrement.
Lucrările au început în 2018, cu termen de finalizare inițial 2019, dar au avut întârzieri repetate și scumpiri succesive: de la o valoare inițială de circa 112 milioane lei, proiectul a crescut la peste 217 milioane lei (aproximativ 43 mil. de euro).
În septembrie 2025, Negoiță prezenta, într-un video pe pagina sa de Facebook, stadiul lucrărilor și promitea că, până la sfârșitul anului, va fi dat în folosință.
Apoi, în decembrie 2025, primarul a anunțat că mai are nevoie de șase luni pentru finalizarea complexului.
3. Parcul Pantelimon
Parcul tematic Pantelimon este un proiect de amenajare a unui spațiu de distracții în Parcul Pantelimon, parte din planurile Primăriei Sectorului 3 de modernizare urbană. Valoarea investiției, aprobată în 2024, este de 58,8 milioane de lei.
Contractul a fost atribuit companiei municipale Algorithm Construcții S3 SRL și lucrările ar fi trebuit fi terminate până la finalul anului 2025.
În 2018, Primăria Sectorului 3 a cumpărat – printr-o companie municipală – echipamente de joacă pentru parc, în valoare de aproape 11 milioane lei.
Trei ani mai târziu, inspectorii Curții de Conturi au găsit echipamentele ruinate.
„Din punct de vedere al aspectului, precizăm că componentele erau pline de praf şi prezentau urme de deteriorare. Astfel, din vizionarea obiectelor prezentate nu se poate determina dacă în mulţimea prezentată sunt cuprinse toate elementele din care ar putea fi asamblate cele 31 de obiecte achiziţionate”, scrie în raportul Curții de Conturi.
Raportul mai arată și cum au fost vândute aceste echipamente de distracție între firmele Primăriei.
4. Borduriadele
Termenul de borduriadă a fost inventat de presă în legătură cu administrația Robert Negoiță.
Într-un raport din 2016 al Curții de Conturi privind activitatea primăriei între 2010 și 2014, inspectorii identificau investiția în amenajarea arterei Unirii – Alba lulia și au calculat că aproximativ 20,5 milioane de lei fuseseră cheltuite pentru betonări și borduri.
În 2022 bugetul alocat pentru borduriadă a fost de 19 milioane de lei. Iar primăria a schimbat, din nou bordurile pe bulevardul Unirii. Doar că acțiunea s-a lăsat cu scandal.
Primăria București a oprit lucrările pe motiv că artera nu este în administrarea lui Negoiță. Și că lucrările n-au avut niciun aviz.
Presa a scris că a schimbat borduri de 3 ori în 6 ani. „Nu-mi mai plăceau cum arată”, a spus edilul.
Negoiță, față în față (din nou) cu DNA-ul
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut joi dimineață (5 februarie 2026) percheziții care îl vizează pe primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, pentru suspiciuni de abuz în serviciu.
„Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale”, se arată într-un comunicat DNA.
Primarul Sectorului 3 din București, Robert Negoiță, a respins acuzațiile procurorilor. Edilul susține că investițiile au vizat exclusiv infrastructura publică destinată locuitorilor sectorului.
„Nu i-am construit fratelui meu niciun drum public. Am construit drumuri publice pentru Sectorul 3, libere să fie folosit de orice cetăţean” a spus el.
Joi seară, el a fost pus sub control judiciar, cu o cauțiune de 800.000 de lei, de către procurorii anticorupție.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
