Nevoia de dogmă (I)

Scuze pentru întrebarea senilă, dar cine e Greta Thunberg? Mai exact: cine naiba e Greta Thunberg? Auzi întrebare! Sîntem noi, într-o situație care ne face de rîs și repetitivi. Cu alte cuvinte, nu sîntem bine. Am dat în mintea copiilor, după un obicei la care ne întoarcem de cîte ori ni s-a urît cu binele și ne roade golul lăsat în urmă de fuga minții spre ideile fixe.

Privită din orice unghi, Greta Thunberg pare o revelație nesperată, o răbufnire salutară a conștiinței în vremuri trădate de obișnuințe nefericite și minți îmbătrînite în rele. La doar 16 ani, Thunberg e gîndirea nouă și liberă de erorile senectuții. În vremuri nu foarte vechi, înțelepciunea era atributul al celor puțini și bătrîni, al celor ce răzbeau și prin experențe. Dar asta s-a schimbat, odată ce viața a devenit mai bună și numărul bătrănilor a crescut vizibil. Mai nou, deci, aura înțelepciunii a fost pusă, iar, în mîna celor ce se împuținează. De data asta: copiii tot mai ciudați, apăsați și prețuiți ai unei epoci sterpe. Trăim, în genere, o epocă de mare înregimentare infantilă. Adulții se lipesc de romane pentru copii și fac din Harry Potter un Ahile instant.

Lumea avansată a Occidentului descoperă că e o sumă de victime nevinovate, abandonate sau pedepsite fără vină, ca un copil într-o pivniță de cotoroanțe infernale. Copilăria regăsită a preluat toate formele de viață care marcau maturitatea: limba, gustul, ținuta, gîndirea și dorințele. Toată lumea a aflat că nu mai trebuie să crească, că e eliberată de poverile maturității și are dreptul sau chiar datoria de a face năbădăi la cea mai mică atingere cu nedreptatea infinită a vieții. Protestul e forma cea mai răspîndită a vieții publice. Iar Greta Thinberg e întruparea acestei epoci care bate din picior și pretinde. Modernitaea aparentă a tinerei suedeze răzvrătite împotriva crimelor climatice ale civilizației îi poate înșela pe cei ce nu cunosc istoria delirurilor și frămîntărilor umane. Thunberg e veche. Ea vine din ecuația care livrează profeții potriviți cu iritările epocilor. Azi, e vorba de furia care caută sens și credință împingînd lumea în direcția bio-paradisului. Ieri, aceeași năzuință după perfecțiunea integrală era potolită de turneele copiilor minune și îl diviniza pe Mozart, în concerte itinerante de la 5 ani. Dar Thunberg nu expune un talent sau vreo competență extremă și precoce. Una din grozăviile nerostite ale fenomenului Thunberg e ignoranța unui copil care n-are cum să înțeleagă ce spune și citește în fața publicului care o adoră. Cînd vestește sfîrșitul lumii și ceartă omenirea pentru că trăiește și consumă, Thunberg spune ce i se suflă sau citește ce i se pune în față. Deși pozează în ambasador al științei, Thunberg umblă prin lume și e primită de Președinți, ascultată de ONU, de Papă sau de UE, în altă calitate.

Darul pentru care Greta Thunberg e adorată nu e știința, ci conștiința și, mai ales, pre-știința: capacitatea de a prevedea, presimți și prevesti viitorul tragic și inevitabil al lumii adîncită în păcat. Thunbeg e, adică, un medium în care se varsă toate remușcările și furiile unei lumi plictisite de ea și de lipsa ei de identitate. Thunberg e un oracol. Și anume un oracol militant și revoluționar. Unul din copiii pe care febrele religioase și culturile fanatice i-au mai împins în față pentru a purifica lumea sub pavăza inocenței. Povestea e veche. Ne închipuim degeaba că sîntem altfel decît am fost mereu. Bandele de copii fanatizați trimise de Savonarola să stîrpească luxul și păcatul au bîntuit Florența secolului XV. Se spune că Botticelli însuși și-ar fi dus picturile la rug pentru a-și dovedi bunacredință. Strania Crucciadă a Copiilor a pornit spre Țara Sfîntă în 1212, condusă de Estienne de Cloyes, un copil de 12 ani, venerat pentru puteri și preziceri supranaturale. Mai tîtziu, propaganda regimurilor moderne întoarse la ideea unică a relansat mecanismul. Nazismul și Comunismul au inventat și sanctificat figuri de martiri copii (Horst Wessel și Pavlik Morozov). Cumplita Revoluție Culturală dezlănțuită de Mao a fost încredințată tinerilor, în numele purtiății revoluționare și a sensibilității la ideal. În ultimii ani ai Războiului Rece, propaganda sovietică a recoltat-o pe Samantha Smith, o fată de 13 ani, ceva mai înainte recoltată de pacifismul american, și a transformat-o în ambasador al Păcii Universale și Anti-Imperialiste. Fiorul religios al copilului sfînt și trucul propagandistic al copilului dogmatic au apărut și dispărut, au lăsat în urmă figuri bizare și reapar, azi, trist și descalificant, în plină epocă a progresului. Toate întrupate în figura furioasă și preacurată a Gretei Thunberg.