Bun găsit,
Iată subiectele din această dimineață:
- După entuziasmul inițial al premierului Ciolacu, ca răspuns la aderarea Air Schengen, reacțiile austriecilor și ale europarlamentarilor români sunt mai rezervate.
- Ucraina intră în 2024 fără fondurile promise de SUA și UE. Pentru a putea lupta în continuare, guvernul de la Kiev are nevoie de aceste fonduri.
- Continuă atacurile Israelului asupra civililor din Fâșia Gaza, iar sistemul medical palestinian este copleșit.
Ziua de după „victoria” Schengen
După ce premierul Marcel Ciolacu a anunțat și ministerul de Interne a confirmat miercuri seara că România va intra în spațiul Schengen, maritim și aerian, din martie 2024, reacțiile sunt mai complexe.
Austriecii spun că nu există nici negocieri privind aspectele practice ale aderării parțiale, nici o dată la care România să adere terestru la Schengen. Acest lucru a fost confirmat de ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, care spune în continuare că țara sa nu e de acord cu aderarea României, punctează G4Media.
Guvernul de la București spune totuși că există un proiect al acordului juridic pentru aderarea maritimă și aeriană, pe biroul autorităților austriece, conform Euronews.
HotNews adună reacțiile politicienilor austrieci.
Și presa austriacă spune că românii s-au bucurat prematur, arată News.ro.
„Ministrul austriac de Interne a detonat anunțul triumfalist al lui Marcel Ciolacu în mai puțin de 24 de ore, arătând că nu există niciun acord și niciun calendar pentru ridicarea controalelor vamale terestre”, a comunicat europarlamentarul și fostul premier Dacian Cioloș, citat de Digi24.
Bulgarii nu au reacționat la fel de entuziast la anunțul acordului România-Austria-Bulgaria, punctează Financial Times. Ei au discutat subiectul la ceva vreme după ce premierul român îl anunțase, conform Europa Liberă Bulgaria.
Prin aderarea „Air Schengen”, austriecii cer creșterea prezenței Frontex în Bulgaria și întărirea frontierelor externe, precizează HotNews.
Au rămas multe întrebări fără răspuns despre aspectele practice.
Cum va fi aprobată această decizie?
În tratatele europene nu există reguli privind o aderare treptată la Schengen. Detaliile aderării la Schengen, în ritm normal, țin de un regulament supranumit Codul Frontierelor Schengen.
Consiliul JAI, din care fac parte miniștrii de interne din toate statele membre UE, nu se va reuni pentru a aproba această decizie, consideră premierul, citat de News.ro.
Europarlamentarul Victor Negrescu spune pentru Euronews că următorul pas ar fi o reuniune a ambasadorilor țărilor UE în cadrul COREPER (reprezentanții statelor membre la UE).
Mai multe despre subiectul aderării României la Schengen, în analiza Europa Liberă.
Cum va arăta, practic, această decizie? Transportatorii rutieri cer autorităților o dată fermă pentru aderarea rutieră, arată Economedia.
Ucraina caută pacea în 2024
După un an turbulent, plin de pierderi și tragedii, Ucraina dorește să lupte în continuare în 2024, până va obține victoria. Odată cu ea, și pacea.
Esențiali sunt banii și resursele militare. După ce Statele Unite nu au acordat Ucrainei cele 61 de miliarde de dolari promise, Departamentul de Stat a anunțat că va trimite un ultim pachet de asistență militară în valoare de 250 de milioane de dolari, direct din stocurile armatei americane. Fără fondurile promise, Ucraina nu are șanse de câștig.
La întâlnirea liderilor europeni din 14 decembrie, premierul maghiar Viktor Orban a aprobat tacit începutul negocierilor de aderare cu Ucraina - iar la scurt timp după a blocat finanțarea UE de peste 50 de miliarde de euro. Acum, pentru a debloca situația, e nevoie de negocieri intense.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat pe Orban la discuții, iar premierul maghiar a acceptat. Cele două țări pregătesc o întâlnire a celor doi lideri în viitorul apropiat, potrivit Reuters.
Germania se așteaptă ca UE să încheie acordul pentru fondurile pentru Ucraina și fără susținerea Ungariei, scrie Bloomberg. Guvernul de la Berlin promite că va lupta din greu pentru banii promiși Ucrainei. Dacă nu se va reuși cu unanimitate, țările europene care vor să contribuie ar putea crea un fond comun fără aprobarea Ungariei.
Importante sunt și relațiile diplomatice și speranțele de integrare.
Liderii europeni sunt așteptați să se reunească pe 1 februarie într-un summit de urgență pentru a încerca să aprobe din nou ajutoarele pentru Ucraina, potrivit Euractiv.
Ucraina trebuie să se alăture Uniunii Europene, scrie fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în Politico.
După ce speranțele de aderare rapidă la NATO i-au fost zdrobite în iulie, Ucraina speră ca în viitor măcar să se apropie de alianță și de standardele sale de aderare, potrivit Voice of America. Nu există unanimitate printre liderii statelor membre NATO pe tema aderării Ucrainei, cum este în rândul celor UE.
La final de an, Zelenski a discutat despre pace și cu Papa Francisc, transmite Kyiv Independent.
Ucrainenii încep să spere la reconstrucția orașelor și la vindecarea supraviețuitorilor. Ucraina va avea nevoie de cel puțin 400 de miliarde de dolari pentru a reconstrui țara, fără a lua în calcul daunele pe care nu se poate pune un preț.
O fotogalerie RFE/RL arată cum zeci de oameni lucrează deja pe șantierele din Irpin, suburbia Kievului distrusă în doar o lună de ocupație la începutul războiului. Arhitecții ucraineni învață lecțiile orașului Rotterdam, aproape șters de pe hartă în cel de-al Doilea Război Mondial.
Reconstrucția Ucrainei trebuie să fie incluzivă, într-o țară cu un număr enorm de oameni cu dizabilități în urma războiului, scrie Euractiv.
Criza medicală din Gaza
Rănile se adâncesc în Gaza, însă în locul de origine al tifonului (potrivit enciclopediei Britannica) abia ajung ajutoarele medicale.
Joi, în doar 24 de ore, 210 oameni au fost uciși de bombardamentele israeliene în Fâșia Gaza, conform Middle East Eye. Tot joi, armata israeliană a blocat accesul ambulanțelor în zona cu răniții și cei uciși în tabăra Al-Bureij.
Cel puțin 20 de palestinieni au fost uciși într-un bombardament israelian din apropierea spitalului Al-Amal din Khan Younis, în sudul Gazei, în seara de miercuri, potrivit CNN. Spitalul a fost ținta atacurilor de trei ori în cursul zilei.
Semiluna Roșie (Crucea Roșie din țările musulmane) arată cât de dificilă și haotică a fost situația pentru cei care au intervenit la fața locului, într-un clip postat pe Twitter.
Numărul morților din Fâșia Gaza a trecut de 21.000. Alți 55.000 de oameni au fost răniți.
Accesul la ajutoarele umanitare este aproape imposibil, pentru cei care au nevoie. Pe 21 decembrie, armata israeliană a bombardat o vamă prin care Națiunile Unite încercau să treacă ajutoare umanitare. Israelul a dat un acord de principiu pentru un coridor umanitar pe mare, din Cipru către Gaza, scrie Times of Israel.
Situația sanitară este critică în Fâșia Gaza, unde New York Times, CNN și Washington Post avertizau recent că vor urma boli infecțioase.
Deja au fost înregistrate 100.000 de cazuri de diaree, semn al bolilor infecțioase și pericol major în condițiile nesanitare din zona în care peste două milioane de oameni au fost încercuiți. E vorba și de 150.000 de cazuri de infecții respiratorii, precum și multe cazuri de meningită, scabie, varicelă, hepatită și icter.
50.000 de femei însărcinate sunt într-o stare extrem de riscantă, precizează Al Jazeera.
În lipsa medicamentelor și a dezinfectanților, medicii din Gaza au fost nevoiți să amputeze brațele sau picioarele a mii de oameni, menționează AP. Cel puțin 1.000 de copii au avut membre amputate fără anestezie.
În decembrie, armata israeliană a intrat cu buldozerele în curtea spitalului Kamal Adwan din nordul Fâșiei Gaza. Potrivit martorilor citați de Al Jazeera, soldații israelieni au zdrobit și au îngropat de vii mai mulți civili care se adăposteau acolo.
Medicii și lucrătorii din sistemul sanitar sunt copleșiți, transmite ONU. Nu mai există niciun spital funcțional în nordul Gazei de o săptămână, scrie Reuters, iar în sud doar nouă spitale mai sunt deschise, în condiții precare. Fiecare bombardament aduce sute de noi răniți la porțile spitalelor.
În următoarele săptămâni, toți locuitorii din Gaza se vor confrunta cu foametea, avertizează Organizația Mondială a Sănătății. Angajații OMS din Gaza spun că fiecare persoană cu care au vorbit recent este înfometată. Oamenii înfometați, în condiții precare de igienă, sunt mult mai vulnerabili în fața bolilor.
Alte subiecte:
- E plin de retrospective interesante ale anului. Preferatele mele sunt 2023 văzut de fotografii Reuters, ce a dat speranță ucrainenilor în 2023 potrivit Kyiv Independent, articolele despre cultură și viață de la New Yorker și veștile bune din știință remarcate de Scientific American.
- Urmează un an cu siguranță turbulent, marcat de alegeri importante pe tot globul. Jumătate din oamenii de pe planetă locuiesc în țări care vor avea alegeri la anul, analizează The Economist. O altă perspectivă și în Wall Street Journal.
- Pentru cei care se plictisesc în zilele dintre Crăciun și Anul Nou, The Guardian are o listă cu cele mai bune filme din 2023 pe care poate nu le-ai văzut.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Ne auzim în anul nou, mai buni și mai optimiști,
Sabina
