Bună dimineața,
Iată principalele știri:
- Conflictul din Orientul Mijlociu se adâncește, în urma atacurilor efectuate de Statele Unite și Marea Britanie în Yemen.
- Clasa politică din România dezbate intens ideea comasării alegerilor, susținută de PNL, agreată de PSD și respinsă de opoziție.
- Irlanda de Nord a numit un nou premier, care susține dezlipirea de Regatul Unit și unirea cu Republica Irlanda.
Conflictul din Orientul Mijlociu
Armatele Statelor Unite și a Marii Britanii au lansat sâmbătă mai multe atacuri asupra militanților Houthi din Yemen, la doar o zi după ce SUA au atacat ținte din Irak și Siria (afiliate cu regimul iranian) ca răspuns la uciderea soldaților americani din Iordania, scrie Reuters.
„Statele Unite răspund când forțele noastre sunt atacate”, a declarat consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan. El a adăugat că Washingtonul va ataca în continuare ținte din Orientul Mijlociu.
Despre atacul din Iordania, în New York Times. Al Jazeera explică ce au țintit americanii și britanicii în Yemen și de ce, iar The Guardian prezintă o analiză mai detaliată a implicării coaliției vestice în Orientul Mijlociu.
Războiul Israelului împotriva Hamas continuă să facă ravagii în Gaza. Potrivit imaginilor din satelit analizate de ONU, 30% din Fâșia Gaza a fost distrusă în cele patru luni de război, scrie Middle East Eye.
Tot în Middle East Eye, despre decizia mai multor țări de a nu mai trimite fonduri agenției ONU din Palestina, în urma acuzațiilor că angajații lor ar fi asistat Hamas în atacul din 7 octombrie. Acuzațiile sunt nefondate, spune șeful agenției, iar decizia de a nu mai trimite fonduri este periculoasă, avertizează reprezentantul UE pentru afaceri externe, Josep Borrell.
La nivel internațional, are loc o reevaluare a informațiilor pe care presa le prezintă despre Israel și Palestina. Angajații de la CNN au acuzat conducerea de malpraxis jurnalistic, după ce i-ar fi pus să repete propaganda israeliană și să cenzureze perspectivele palestiniene, scrie The Guardian.
Comasarea alegerilor
Partidele din întregul spectru politic prezintă, negociază și contestă intens ideea comasării alegerilor în 2024, în special cele europarlamentare cu cele locale.
Conducerea PNL a votat în unanimitate, săptămâna trecută, în favoarea discuțiilor pentru comasarea alegerilor, scrie Spotmedia. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a precizat că nu ar fi nevoie de nicio modificare legislativă și că ar putea aduce mai mulți oameni la vot, conform Agerpres.
Ministrul Justiției și vicepreședintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat că dorește comasarea alegerilor și că o decizie politică trebuie luată până la începutul lunii viitoare, potrivit Libertatea.
Și premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a cerut un calendar clar și asumat politic pentru o eventuală comasare, potrivit Mediafax. Ideea comasării nu ar fi venit de la PNL, a declarat purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuț Stroe, transmite News.ro.
Președintele Klaus Iohannis s-a declarat în favoarea comasării, spunând că patru rânduri de alegeri ar fi greu de gestionat, citează Euronews.
Vasile Dîncu, președintele consiliului național al PSD, a declarat că social-democrații nu doresc comasarea prezidențialelor cu localele, potrivit Spotmedia. Adrian Câciu, membru PSD și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat pentru Euronews că PSD nu ar fi avantajat de o potențială comasare a europarlamentarelor cu localele.
PSD și PNL au negociat comasarea alegerilor la schimb cu susținerea PNL pentru candidatul social-democrat la prezidențiale. Analiza, în Europa Liberă. Un potențial candidat Ciolacu la prezidențiale l-ar învinge ușor pe George Simion, liderul AUR, într-o a doua rundă de alegeri.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a transmis la Europa FM că o comasare a europarlamentarelor cu localele se poate aranja din punct de vedere constituțional, dar nu legal.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, spune că nu i se pare normal ca europarlamentarele să fie comasate cu localele.
Opoziția s-a poziționat împotriva comasării alegerilor. USR a demarat sesizarea Comisiei de la Veneția cu privire la planurile Guvernului de a comasa alegerile, transmite Digi24. Copreședintele REPER, Ramona Strugariu, a transmis că va reclama PSD și PNL la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) dacă vor decide să comaseze algerile.
În G4Media, opinia asistentei eurodeputatului REPER Dragoș Pîslaru, despre ce ar însemna comasarea pentru tinerii care studiază în alte orașe și, la nivel mai înalt, pentru reprezentarea României la Bruxelles.
În Hotnews, politologul Alexandru Gussi cântărește gravitatea deciziei de comasare.
Mai multe ONG-uri semnalează că dorința PSD și PNL de a comasa alegerile va afecta dreptul de vot, dreptul de a candida, și va produce confuzii legislative pentru alegători, care riscă să participe fără a fi informați potrivit. Apelul ONG-urilor este transmis de Expert Forum.
Schimbare de putere în Irlanda de Nord
Noul lider de la Belfast ar putea face primul pas către o Irlandă independentă și unită.
Irlanda de Nord a numit sâmbătă un nou premier: Michelle O’Neill, din partea partidului Sinn Fein, aripa politică creată de una dintre facțiunile teroriste paramilitare din secolul XX. O’Neill este primul premier unionist al Irlandei de Nord, adică susține ideea despărțirii de Regatul Unit în favoarea unirii cu Republicii Irlanda.
Potretul femeii care în trei decenii s-a transformat din mamă adolescentă ostracizată de cei din jurul ei, în lider european, în The Guardian.
Partidul Sinn Fein operează în ambele capitale, Belfast și Dublin. Liderul Sinn Fein de la Dublin, unde se află în opoziție în parlamentul irlandez, a spus că unificarea insulei este mai aproape ca niciodată. New York Times explică ce presupune acest lucru.
„Voi servi pe toată lumea în mod egal și voi fi un prim ministru pentru toți”, a promis O’Neill în discursul său de inaugurare, citată de BBC. Un referendum pe tema unirii Irlandei ar putea avea loc în următorul deceniu, a spus O’Neill într-un interviu citat de RTE.
Oamenii din Irlanda de Nord aprobă din ce în ce mai mult, pe an ce trece, ideea unirii cu restul Irlandei, arată Open Democracy. Mulți au ajuns să se gândească la asta pentru că sunt dezamăgiți de lipsa de susținere de la guvernul din Londra, scrie Politico.
Irlanda a fost împărțită în două în 1921, când republica Irlanda și-a câștigat independența de Regatul Unit - dar nordul a rămas sub controlul Londrei. New York Times povestește despre războiul de independență al irlandezilor. Au urmat decenii de conflicte sângeroase între catolicii republicani (majoritatea susțin o națiune independentă) și protestanții unioniști (regaliști), oprite în 1998. Tensiuni rămân între catolici și protestanți până în ziua de astăzi - la fel și zeci de ziduri care încă îi separă, fizic. Council for Foreign Relations rezumă problema irlandeză.
Conform acordului din 1998, Irlanda de Nord trebuie să fie guvernată împreună de republicani (majoritatea catolici) și unioniști (majoritatea protestanți), într-un mod similar cu principiul după care a fost stabilizată Bosnia. În 2022, unioniștii au părăsit guvernul în semn de protest din pricina aranjamentului post-Brexit. Ei au revenit la guvernare în ianuarie și au nominalizat tot o femeie pentru postul de vicepremier. The Guardian explică cum se împarte puterea la Belfast.
Alte știri:
- Cosmonautul rus Oleg Kononenko a doborât recordul pentru cele mai multe zile petrecute în spațiu. El a petrecut 878 de zile în orbită și va rămâne acolo cel puțin până la sfârșitul lui septembrie. Mai multe în Reuters.
- Serialul White Lotus, produs de HBO, a concediat un actor din noul sezon pentru că este simpatizant al regimului de la Kremlin. Actorul este un sârb care a primit anterior cetățenie rusă și a fost medaliat chiar de Vladimir Putin, scrie Kyiv Independent. Detalii, în New York Times.
- Pe site-ul Europa Liberă, despre cum (nu) funcționează cardul de sănătate.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
O săptămână ușoară,
Sabina
