Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Suedia devine oficial cel mai nou membru NATO, după ce au fost îndeplinite ultimele proceduri.
- La congresul de la București al Partidului Popular European, Ursula von der Leyen a fost nominalizată pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene.
- Președintele american Joe Biden a ținut ultimul discurs anual State of the Union (starea uniunii) dinaintea alegerilor, un discurs înflăcărat, de-a dreptul electoral.
Suedia aderă deplin la NATO
Suedia a devenit al 32-lea stat membru NATO, după ce guvernul american a primit joi ultimele documente și parlamentul maghiar a ratificat protocolul care-i permite intrarea în unanimitate în rândul Alianței pe 26 februarie. Steagul Suediei va fi înălțat luni la sediul NATO din Bruxelles, potrivit AP News.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a primit documentele oficiale și a declarat că sunt rezultatul a „aproape doi ani de diplomație neobosită”, conform CNN.
Suedia a renunțat la politica de neutralitate după invazia Rusiei în Ucraina iar acum este protejată de aliații NATO în virtutea Articolului 5 în cazul unui atac, scrie Politico.
„În seara asta, noi, cei de aici, ne culcăm în brațele Articolului 5”, a declarat pentru Washington Post directoarea pe Europa de nord a think tank-ului Atlantic Council, Anna Wieslander.
„Vom susține unitatea, solidaritatea și împărțirea echitabilă a datoriilor”, a promis premierul Suediei, Ulf Kristersson.
Suedia nu intră în NATO cu mâna goală, potrivit Politico: alianța face înconjurul strategic al Mării Baltice, cu excepția țărmului rusesc. Financial Times spune că Marea Baltică s-a transformat acum într-un lac NATO, fapt văzut de la Moscova drept sfârșitul relației amicale dintre vecini.
Mai mult, armata suedeză se apropie de pragul de 2% din PIB dați pe apărare, potrivit New York Times: forțele aeriene și navale ale Suediei sunt bine dotate și organizate, iar industria sa militară este eficientă și orientată către export. În Europa Liberă, despre viitorul rol al Suediei în NATO: hub pentru activitățile militare în nordul Europei și stâlp de susținere în regiunea baltică.
Aderarea Suediei la NATO a fost întârziată de două state membre, precizează BBC: Turcia, care a dat vina pe susținerea suedezilor pentru forțele separatiste kurde, și Ungaria, care a spus că suedezii le-au fost ostili. Experții consideră că Ungaria a tergiversat intrarea Suediei în NATO pentru a negocia alte concesii de la Bruxelles. Mai multe la Europa Liberă.
Von der Leyen, candidatul încoronat de PPE
Ieri s-a încheiat la București congresul celui mai mare grup politic european, PPE. Ursula von der Leyen a fost nominalizată oficial drept Spitzenkandidat al partidului: candidatul de top, pentru poziția de Comisar European într-un al doilea mandat. Potrivit Euronews, PPE dă indicii că va fi din nou cel mai mare partid și după alegerile europene din iunie, ceea ce ar însemna un nou mandat pentru von der Leyen.
În discursul ei, von der Leyen a încercat să se apropie de fermieri (în detrimentul protecției mediului) și să se distanțeze de extrema dreaptă. „Aici, la noi acasă, prietenii lui Putin încearcă să ne rescrie istoria și să ne fure viitorul”, consideră președinta Comisiei, citată de Reuters.
„Prosperitate. Securitate. Democrație. Astea sunt lucrurile despre care le pasă oamenilor în aceste vremuri grele”, a declarat von der Leyen. Într-un potențial al doilea mandat, von der Leyen va trebui să se confrunte cu crize economice și geopolitice ale căror rădăcini se manifestă deja, arată EUObserver.
Von der Leyen a fost aproape încoronată, ci nu aleasă, consideră Financial Times. Cu toate acestea, unul din cinci delegați de la congresul PPE a votat împotriva ei, punctează Politico.
Discursul mobilizant al Ursulei von der Leyen a fost eclipsat de solemnitatea premierului polonez Donald Tusk, remarcă The Guardian. El a avertizat că Europa trăiește în prezent într-o epocă pre-război dar că „nu e un motiv să capitulăm în fața răului”.
Despre manifestul PPE adoptat miercuri, în newsletter-ul de ieri. De reținut este abordarea dură împotriva migrației, potrivit Euronews: politicienii de centru-dreapta vor să întărească prezența Frontex la granițele Europei și să deporteze solicitanții de azil într-o țară terță până când autoritățile europene le vor procesa solicitările.
Alianța Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE), acum cunoscută sub numele Renew Europe, încă nu și-a nominalizat candidatul. Cert este că nu va fi premiera Estoniei, Kaja Kallas, scrie Politico.
Starea Uniunii cu Joe Biden
Președintele american Joe Biden a ținut ultimul discurs al Stării Uniunii din acest mandat.
Discursul său a fost descris de BBC și New York Times ca fiind „înfocat” și „înflăcărat”, prezentând alegerea între „răzbunare” și „decență”. A fost întru totul un discurs electoral, care să le arate alegătorilor progresul din mandatul lui și să arate promisiunile pentru un al doilea mandat, rezumă AP și CNN.
El a discutat despre Ucraina și NATO, starea economică a țării, dreptul la avort și granița cu Mexicul. A dat vina pe fostul președinte Donald Trump pentru colapsul mai multor compromisuri legislative și a promis că va încerca (cu cooperarea Congresului) să restaureze accesul la avort în țară. A vorbit despre grijile multora că ar fi prea bătrân să conducă țara și s-a prezentat drept energic și coerent, conform CNN. Tot de la CNN, un fact-check pentru declarațiile președintelui.
Situația economică precară din SUA, prin care politicile guvernului susțin diverse industrii dar consumatorii sunt în continuare afectați de costul ridicat al traiului, este o mare amenințare pentru Biden, consideră New York Times. Peste jumătate din adulții care au urmărit discursul lui Biden consideră că politicile lui economice vor duce țara în direcția bună, conform CNN.
Singurul subiect anticipat cu nerăbdare de oficialii europeni în acest discurs, potrivit Politico, era politica externă. Anume, Ucraina și Gaza.
Cu câteva ore înaintea discursului lui Biden, oficialii americani au început să împărtășească informația că SUA va construi un port temporar pe țărmul Fâșiei Gaza, de unde să poată distribui ajutoare umanitare, scrie The Guardian. Biden a precizat că armata americană nu va fi trimisă în Gaza.
Decizia vine după ce forțele israeliene și civilii israelieni au blocat intenționat, timp de luni bune, accesul ajutoarelor în Gaza, o crimă de război cu scop de genocid, potrivit raportorului special al ONU pentru dreptul la hrană.
Anunțul lui Biden a fost criticat de susținătorii cauzei palestiniene ca fiind absurd și periculos. Mai multe în blogul live de la Al Jazeera.
Alte subiecte:
- Reprezentantul special al ONU în Cipru transmite un mesaj clar pentru insula divizată în 1974 de invazia Turciei, care a ocupat nordul insulei: momentul propice reunificării „este acum ori niciodată”. Mai multe în The Guardian.
- Tot în The Guardian, povestea indienilor și nepalezilor plecați ca turiști în Rusia sau la muncă pentru slujbe descrise drept paznic sau ajutoare militare, care s-au trezit trimiși pe front ca soldați.
- Euronews scrie că duminică ies la vot portughezii, în alegerile parlamentare anticipate convocate în urma scandalului de corupție din jurul angajaților premierului.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Un weekend relaxat,
Sabina
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
