Linkuri accesibilitate

3 minute | Ucraina și Moldova se îndreaptă spre UE și surpriza Orban. Putin continuă războiul. Fără Schengen anul acesta


Viktor Orban, premierul Ungariei, a dat speranțe de aderare UE Ucrainei, numai pentru a le bloca la câteva ore după, fondurile promise de Bruxelles.
Viktor Orban, premierul Ungariei, a dat speranțe de aderare UE Ucrainei, numai pentru a le bloca la câteva ore după, fondurile promise de Bruxelles.

Ucraina și Republica Moldova au primit lumină verde de la Bruxelles și vor începe negocierile de aderare la UE - însă Ungaria a blocat fondurile UE pentru Ucraina. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că războiul va continua. România va trebui să mai aștepte pentru Schengen. 

Bun găsit,

Iată subiectele din această dimineață:

  • Liderii UE au aprobat începutul negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina. Ungaria a blocat în schimb ajutoarele financiare pentru Ucraina.
  • Președintele rus, Vladimir Putin, susține că nu va exista pace în Ucraina până nu-și atinge obiectivele.
  • Guvernul României a aprobat aseară proiectul bugetului de stat pentru 2024, după o ședință care a început cu întârziere.

Lumina verde pentru Moldova și Ucraina. Și lovitura de după


La Bruxelles, liderii UE au hotărât să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Georgia a primit statutul de candidat la aderare. Summitul a fost urmărit de-a lungul zilei în live-blogul Politico.

Victoria (una scurt trăită) se datorează Ungariei, care a renunțat la dreptul de veto - cu care amenința Bruxellesul până joi dimineața, când a primit parte din fondurile înghețate de UE.

Kyiv Independent scrie că premierul maghiar Viktor Orban nu a fost prezent în sală la momentul votului și a declarat ulterior că s-ar fi abținut, prin acest gest. Ideea ar fi fost a cancelarului german Olaf Scholz, care i-a sugerat să ia o pauză.

Metoda, cunoscută la Bruxelles drept abținere constructivă, a permis o decizie unanimă. „Dacă cineva e absent, e absent. Din punct de vedere legal, e complet valid”, a precizat un oficial european pentru Euractiv.

Ungaria a primit parte din fondurile europene înghețate de Bruxelles, așa că a aprobat tacit deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina. Câteva ore mai târziu, el a blocat fondurile alocate Ucrainei.
Ungaria a primit parte din fondurile europene înghețate de Bruxelles, așa că a aprobat tacit deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina. Câteva ore mai târziu, el a blocat fondurile alocate Ucrainei.

Puțini știu să joace un summit ca liderul de la Budapesta, consideră France24. Orban a transmis, cu toate acestea, că el vede aderarea la UE drept o „decizie proastă” pentru Ucraina.

Doar ore mai târziu, Ungaria a blocat 50 de miliarde de euro în ajutoare pentru Ucraina. Justificarea lui Orban a fost că un stat care nu e membru nu ar trebui să primească atât de mulți bani de la Bruxelles. Kievul va trebui să continue negocierile pentru fonduri în anul 2024, punctează BBC.

Chiar dacă Orban a fost cap de afiș al summitului, ziua va intra în istoria Ucrainei și Moldovei.

„Acum doi ani, nimeni nu-și imagina că în 2023 Comisia Europeană va propune deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova”, a declarat președinta R. Moldova, Maia Sandu, citată de Europa Liberă.

„Îi felicit pe toți ucrainenii în această zi”, a transmis și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. El nu a fost invitat la summitul de la Bruxelles, de frică să nu-l antagonizeze pe Orban, scrie Politico din surse diplomatice. Mișcarea europenilor, de a susține Ucraina în timp ce americanii dezbat dacă să le mai trimită fondurile promise, este de importanță strategică în acest moment, scrie New York Times.

Negocierile durează ani întregi, amintește Euronews, și nu garantează nimic. Candidații la aderare trebuie să treacă prin reforme consolidate, în toate domeniile statului.

Politico se întreabă cât timp se vor ține europenii de cuvânt, având în vedere că Ucraina pare că nu mai e o prioritate pentru majoritatea liderilor UE.

Spectacolul televizat al lui Putin

Speranțele europene ale ucrainenilor sunt temperate de declarațiile președintelui rus, Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a declarat joi că nu va exista pace până când Rusia nu-și va atinge obiectivele: demilitarizarea, neutralizarea, și „de-nazificarea” Ucrainei. El dă vina pe Vest pentru că ei ar fi „stricat relația” cu Rusia.

Răspunsurile lui Putin au avut loc într-un format inedit: la fiecare sfârșit de an, președintele participă la o sesiune în direct, televizată, de întrebări și răspunsuri. Tot spectacolul a fost descris de un reporter BBC care a participat la eveniment.

Rușii de rând pot telefona și-l pot întreba sau ruga orice, explică Politico. Două milioane de întrebări au fost propuse, potrivit BBC, așa că cele care au apărut la televizor au fost atent selectate.

RFE/RL a urmărit conferința de patru ore a lui Putin și o rezumă astfel: ouă, gaz natural, UE, avorturi, căi ferate în Siberia, inteligență artificială (IA), pensii pentru veterani și războiul din Ucraina. El a încercat să-i asigure pe ruși că economia nu merge prea rău, punctează New York Times.

O întrebare despre IA a primit-o Putin de la o dublură digitală care folosește fața și vocea lui, care l-a făcut să ezite câteva momente.

Rușii l-au putut întreba pe Putin orice doresc (atâta timp cât întrebarea trece prin filtrele organizatorilor).
Rușii l-au putut întreba pe Putin orice doresc (atâta timp cât întrebarea trece prin filtrele organizatorilor).

Despre jurnalistul american Evan Gershkovich, reținut când s-a dus în Rusia pentru un reportaj, Putin a răspuns că soluția trebuie să fie bună și pentru ruși.

Putin nu a vorbit despre pierderile Rusiei în război, estimate la 315.000 de soldați (87% din trupele trimise în prima fază a războiului). A menționat, totuși, că 617.000 de ruși luptă în Ucraina și că pe lângă cei 300.000 de recruți, alți 486.000 s-ar fi înscris voluntar.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că „dacă Putin va câștiga în Ucraina, există un pericol real ca agresiunea să nu se sfârșească acolo”.

Aderarea Schengen, în anul nou

După blocajul continuu pus de Austria și deschiderea lor pentru o aderare Schengen treptată, România a decis să propună o nouă strategie la începutul anului viitor.

Potrivit HotNews, România va propune ridicarea granițelor aeriene și maritime în martie anul viitor și va lăsa granițele terestre pe mai târziu.

Decizia vine după o întâlnire care a avut loc joi la Bruxelles între președintele Klaus Iohannis, premierul Bulgariei și cancelarul Austriei. Negocierile rămân complicate, a spus președintele, citat de News.ro.

România va trebui să mai aștepte până va intra în Spațiul Schengen. În imagine, mai multe persoane care au protestat pe 4 decembrie 2023 în fața Ministerului de Interne austriac față de opoziția Vienei pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen.
România va trebui să mai aștepte până va intra în Spațiul Schengen. În imagine, mai multe persoane care au protestat pe 4 decembrie 2023 în fața Ministerului de Interne austriac față de opoziția Vienei pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Luni, Austria a declarat că ar putea începe să ridice treptat veto-ul asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen - începând cu călătoriile aeriene, o strategie supranumită „Air Schengen”. Frontierele terestre ar urma și ele, la un moment ulterior. Președintele Iohannis nu ar exclude un Consiliu extraordinar până la sfârșitul anului, dar, cel mai probabil, nu va fi atât de simplu.

Unii oficiali români s-au entuziasmat să vadă Viena atât de deschisă, dar drumul mai este încă lung.

La București, Economedia scrie că guvernul a adoptat proiectul de buget pe anul 2024, la miezul nopții, după o ședință întârziată cu nouă ore. Europa Liberă a analizat proiectul cu analiști și reprezentanți ai patronatelor.

Subiecte de discuție cu apropiații, peste weekend:

  • Erou sau impostor? O nouă investigație Recorder scoate la lumină dosarul de revoluționar al premierului Marcel Ciolacu: plin de neconcordanțe și lipsit de dovezi de la martori sau din documente că ar fi avut un rol atât de determinant pe cât susține el.
  • Britanicii au analizat 72 de vinuri din supermarket și au găsit că cele mai multe pesticide - șase la număr - le conține feteasca regală de la Cramele Recaș. Mai multe pe Daily Mail.
  • Aplicația Threads, din portofoliul Meta (împreună cu Facebook și Instagram), a fost lansată în UE, după ce a fost aliniată cu cerințele regulamentului UE privind piețele digitale. The Verge scrie despre aplicația menită să concureze cu Twitter.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

3 minute revine luni. Până atunci, un weekend frumos,

Sabina

XS
SM
MD
LG