Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Autoritățile ucrainene transmit că zona Kiev și orașul Zaporojie (sud-estul Ucrainei) au fost atacate în timpul nopții. Președintele Volodimir Zelenski descrie drept „nebunie” modul în care forțele Rusiei încearcă să captureze orașul Bakhmut, din estul țării.
- NATO nu renunță la sprijinirea Ucrainei, iar România, ca stat aliat, este protejată, a transmis secretarul general al Alianței.
- Forțele iraniene au folosit muniție letală împotriva miilor de protestatari care au marcat, miercuri, 40 de zile de la moartea tinerei Mahsa Amini, aflată în custodia poliției „moralității”.
„Nebunia” forțelor ruse
În ciuda luptelor grele din zona Herson (sudul Ucrainei), din care forțele ruse au evacuat zeci de mii de oameni în ultimele zile și unde Ucraina își concentrează o mare parte a contraofensivei, Rusia își arată „nebunia” militară în est, la Bakhmut, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, citat de BBC. În timpul nopții au fost atacate regiunea Kiev și orașul Zaporojie, notează The Guardian.
Analizele cu privire la strategii și intenții continuă să noteze în dreptul Kremlinului „bomba” petrolului și gazelor, scrie Thomas L. Friedman în The New York Times. Să detoneze această „bombă” la iarnă e chiar ușor pentru Vladimir Putin, iar aceasta nu doar ar lovi puternic populația din Occident, ci ar asigura tensiunile pe care Putin și le dorește între țările care, încă, sprijină Ucraina.
„Slăbiciunea” Occidentului are nu doar valențe sociale – preț al energiei și nemulțumirea populației, dar și un context politic dificil, adaugă jurnaliștii de la The New York Times. Cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Congresul SUA și cu la fel de puțin timp rămas până la venirea iernii în Europa, „[Președintele SUA, Joe] Biden se confruntă cu noi provocări în a menține unită coaliția care sprijină Ucraina”, titrează publicația.
Oricum, notează jurnaliștii americani, SUA nu forțează desfășurarea unor negocieri și nu cred că acestea ar fi o opțiune realistă în acest moment, dată fiind situația de pe front.
Deocamdată, NATO „nu se lasă intimidată și va continua să susțină Ucraina cât va fi nevoie”, a declarat la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferința de presă comună cu premierul României, Nicolae Ciucă. Marea Neagră a fost transformată de Rusia în „zonă de război”, a adăugat el, și are „o importanță strategică vitală pentru NATO”. România va fi apărată, a conchis secretarul general al NATO.
Declarațiile au venit în ziua în care Rusia a transmis un avertisment direct cu privire la activitatea militară aliată din România. Forțele SUA din România sporesc pericolele la adresa Rusiei, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția oficială Tass. Moscova va lua în considerare acest lucru în asigurarea propriei securități.
SUA au mai făcut, miercuri, un pas împotriva Kremlinului, de data aceasta via Republica Moldova: impunerea de sancțiuni împotriva „oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”, transmite Radio Europa Liberă Moldova.
The Guardian notează raportul ONU despre distrugerile clădirilor din patrimoniul cultural al Ucrainei, iar Euronews semnalează „goana” Kremlinului după noi arme – Vladimir Putin a cerut oficialilor ruși să „nu se mai ascundă după formalități și să grăbească producția de arme și provizii.
Evoluțiile zilei în privința războiului din Ucraina în liveblogul Europa Liberă România.
Represiunea democrației. Iran și Belarus
Aliații Rusiei în invadarea Ucrainei, Iran (important furnizor de drone) și Belarus (stat vecin Ucrainei, de pe teritoriul căruia forțele invadatoare au încercat să ajungă până la Kiev) sunt prezenți în presa internațională cu cele mai recente manifestări de reprimare a drepturilor cetățenilor lor.
The Guardian transmite că forțele iraniene ar fi deschis focul împotriva miilor de protestatari adunați în orașul Mahsei Amini, la 40 de zile de la moartea acesteia în custodia poliției „moravurilor”. Ea a fost reținută și bătută, spun martorii, pentru că nu purta suficient de strâns vălul islamic.
Protestele înăbușite violent nu au contenit de atunci în întreaga țară și sunt cea mai mare provocare din 1979, de când Iranul s-a transformat în republică islamică, notează BBC.
În Belarus, scrie RFE/RL, liderul autoritar Alexandr Lukașenko a oferit serviciilor de informații puteri sporite în monitorizarea și controlul comunicațiilor online.
Abuzurile și tacticile „KGB-iste” nu sunt noi în Belarus – Politico descrie pe larg detaliile detunării Ryanair în mai 2021, așa cum apar ele într-un raport al agenției aviatice a Națiunilor Unite. Serviciile de informații au contribuit direct la manipularea piloților pentru a forța aterizarea în Belarus astfel încât jurnalistul Roman Protasevici să poată fi arestat.
PSD și PNL – Bani pentru presă și „sabotaj” Schengen
În timp ce premierul Ciucă discuta la Bruxelles importanța aderării României la spațiul de liberă circulație, în Parlamentul de la București, „PSD și PNL pun în pericol aderarea României la Schengen” prin politizarea conducerii portului Constanța, scrie Emilian Isailă în Spotmedia.
„Printr-o modificare a Legii Porturilor, un amendament, introdus de PSD și susținut și de PNL în Comisia Transporturi din Camera Deputaților, membrii Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța SA nu mai trebuie să aibă niciun fel de experiență economică sau în activități portuare. Până acum, cei 7 membri ai consiliului nu puteau să fie decât profesioniști din domeniul naval.”
„Angajamentul” politicienilor aflați la putere pentru valorile democratice ar urma să fie testat și cu prilejul noii legi a finanțării partidelor, propusă de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). După cum arată Europa Liberă, după numeroase articole despre lipsa de transparență cu care PSD și (de anul acesta) și PNL alocă bani publici pentru presă, noua lege ar urma să aibă și un articol care va obliga partidele politice să depună rapoarte semestriale privind finanțarea publicității politice. Ca în cazul altor legi vitale pentru parcursul democratic al României, așteptăm modificările/completările/precizările din Parlament.
Despre cum funcționează politica românească, în justiție, în analiza Europa Liberă despre „marea amnistie” - „Ignoranța puterilor din stat. Cine e vinovat pentru haosul din justiție”.
Din G4Media, o strategie „cu pensii” – PSD îi atacă frontal pe președintele Iohannis și pe „foștii lideri PNL, Cîțu și Orban: Într-un videoclip ca de campanie, PSD acuză că ’pentru dreapta creșterea pensiilor n-a fost prioritară’”.
Ca în fiecare joi, vă recomand și un nou „episod” Țară în service. Europa Liberă scrie azi despre „Miliarde pentru șine: lucrările de modernizare ale CFR au întârziere. Unde merg banii”.
Alte știri:
- Parlamentul sârb a votat miercuri un nou guvern ale cărui principale priorităţi vor fi investiţiile în infrastructura energetică şi apartenenţa la Uniunea Europeană, transmite Agerpres.
- Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi restaurată cu 7,41 milioane euro, bani europeni din PNRR, potrivit News.ro.
- Din Libertatea: Unde manipulează ministrul Rafila când spune că doar 5 români mor zilnic din cauza nosocomialelor. Nu aceasta e cifra corectă.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Toate bune,
Carmen
