Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Comandamentul NATO transmite prin vocea generalului american Christopher G. Cavoli că Rusia nu are forţe suficiente pentru a reuşi un avans major în actuala ofensivă din zona Harkov, în nord-estul Ucrainei.
- Ucraina cere sisteme Patriot pentru a apăra zona de graniță cu Rusia. România, care are un sistem funcțional și trei în proces de operaționalizare, ar putea oferi unul, în anumite condiții, dar președintele Iohannis trebuie să convoace CSAT.
- Zeci de muzee rămân închise sâmbătă, când ar urma să aibă loc Noaptea Muzeelor. Sindicaliștii îl cheamă pe premierul Marcel Ciolacu să se ofere voluntar, după ce acesta i-a acuzat de șantaj.
Ce se întâmplă în Harkov
Potrivit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, situația din Harkov este foarte dificilă, dar „sub control”. El a vizitat ieri zona atacată intens de forțele ruse în ultima săptămână. Orașul Harkov, al doilea cel mai mare oraș ucrainean, este situat la aproximativ 35 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina.
Ofensiva rusă de aici a fost încărcată de simbolistică și considerată un posibil punct de cotitură în război. De data aceasta în favoarea Rusiei, spre deosebire de septembrie 2022, când Ucraina era victorioasă în Harkov.
The Guardian scrie despre eșecul Ucrainei de a apăra zona în ciuda avertismentelor că Rusia viza crearea unei zone tampon la graniță.
De partea rusă a acestei granițe, orașul Belgorod fusese țintă a atacurilor ucrainene. Rusia ar fi intenționat să le prevină, potrivit BBC, printr-o zonă tampon în interiorul Ucrainei. Dar reacția slabă a forțelor ucrainene a încurajat Moscova să avanseze mai mult decât plănuia.
O explicație pentru acest eșec ucrainean ar fi, potrivit The Washington Post, faptul că rușii au reușit să bruieze, pe 10 mai, semnalul dronelor de recunoaștere folosite de ucraineni. În acea zi, echipamentele conectate la internetul oferit de sateliții Starlink nu ar fi funcționat.
Motivele nu au cum să se oprească aici: istoricul Maz Boot explică pentru The Washington Post că situația actuală din Harkov e cauzată de îndemânarea militară a rușilor combinată cu gafele ucrainene, dar și cu cele americane, dat fiind că Congresul SUA a blocat pentru atât de mult timp aprobarea ajutorului care aduce muniție forțelor ucrainene de pe front.
Zilele de pesimism legate de soarta Harkovului, și, poate, a întregului război, ar putea însă să fi trecut. Situația din Harkov este gravă, forțele ruse au înaintat câțiva kilometri, dar, potrivit Reuters, generalul american Christopher G. Cavoli, comandantul suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), crede că Rusia nu ar avea, de fapt, forţe suficiente pentru a reuşi o străpungere majoră. În plus, muniția de care are nevoie Ucraina ar fi „pe drum”.
Mai mult, SUA și Europa ar putea fi atrase și mai adânc în război, potrivit The New York Times.
NATO ar putea trimite în Ucraina personal menit să antreneze 150.000 de noi recruți ucraineni în apropiere de linia frontului, pentru ca aceștia să poată intra în luptă rapid. Ar fi o nouă „nuanțare” a liniei roșii care blochează prezența militară umană NATO în Ucraina, scrie publicația. Deși SUA au spus „nu”, această soluție de antrenament rămâne o opțiune.
Între timp, aflat și astăzi în China, transmite Reuters, președintele Vladimir Putin va încerca să întărească relațiile comerciale cu Beijingul, un aliat vital în menținerea capacității economice de a ataca în continuare Ucraina.
Patriot în an electoral
La întâlnirea recentă cu secretarul american de stat Antony Blinken, președintele Zelenski spunea că are nevoie de două sisteme antirachetă Patriot pentru a apăra Harkovul.
Un subiect care atinge și România, după cum a explicat colega mea Anca Grădinaru: România are astfel de sisteme, dar a acorda unul Ucrainei (operațional sau nu) depinde de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe care președintele Iohannis nu se grăbește să îl convoace.
Klaus Iohannis a discutat despre sistemul Patriot acum 10 zile, cu președintele SUA, Joe Biden. A spus că România va trebui să primească ceva la schimb și a menționat că decizia aparține CSAT. Între timp, a intervenit ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, cu un mesaj „Romania first” și „cu rețineri mari”. Dar și Marcel Ciolacu și, aseară, Nicolae Ciucă.
Toți invocă CSAT, iar după cum scrie Antena 3, în plină campanie electorală, politicienii nu vor să supere electoralul care nu vrea să fie generos cu Ucraina: decizia va fi amânată până după alegerile din 9 iunie.
În Spotmedia, o analiză la rece a subiectului, în interviul cu expertul în securitate Iulia Joja: „Dacă ne uităm la sistemele Patriot în sine, România are unul funcțional și trei în perioada de operaționalizare. Statele Unite au 50”.
Marcel Ciolacu, cearta cu muzeografii
Muzeul Național de Artă din București, Muzeul „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Istorie, Muzeul Municipiului București, Palatul Culturii din Iași sunt numai câteva din zecile de muzee naționale care nu vor fi deschise după ora 20:00, sâmbătă, 18 mai, atunci când ar fi trebuit să aibă loc Noaptea Muzeelor.
Sindicatele protestează astfel față de nivelul de salarizare, iar acum, după ce premierul Marcel Ciolacu i-a acuzat de șantaj, îi oferă un contract de voluntariat de patru ore pe zi, scrie News.ro.
Premierul „instigă la încălcarea prevederilor legale în vigoare referitoare la Codul Muncii”, a transmis Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Mass-Media "CulturMedia", notează și Digi24. „Afirmaţiile dumneavoastră cu privire la şantaj şi lipsa negocierilor sunt încărcate de neadevăr şi, cel mai elegant spus, bizare şi discriminatorii!”, au adăugat ei.
Între timp, ministrul Culturii, Raluca Turcan, le saluta munca și promitea o serie de amendamente cu majorări salariale, potrivit G4Media.
Dacă vă faceți planuri de weekend, e bine să știți că, anul acesta, Noaptea Muzeelor va fi fără multe dintre muzee – Știrile ProTV.
Alte știri:
- 20 octombrie: Parlamentul din Republica Moldova a stabilit data alegerilor prezidențiale și a referendumului cu privire la aderarea țării la Uniunea Europeană.
- Franța trimite forțe suplimentare în Noua Caledonie pentru înăbușirea protestelor violente din ultimele zile. Mișcarea de independență de aici contestă o reforma electorală care le-ar acorda drept de vot miilor de cetăţeni francezi stabiliţi în arhipelagul din Pacific de cel puţin 10 ani.
- Românii trebuie să meargă la ghișeu dacă vor certificat digital de naștere sau deces – Hotnews.ro.
Așteptăm mesajele tale la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Un weekend liniștit,
Carmen
