În anii 60, pe când se pregătea să intre în diplomația comunistă, Meleșcanu a redactat o lucrare de diplomă intitulată „Probleme juridice privind naţionalizările efectuate în ţările socialiste” în care argumenta necesitatea și legalitatea confiscării de către comunism a “proprietăţii capitaliste”.
Teodor Meleșcanu susține, în lucrarea sa, că despăgubirile pentru naţionalizări sunt opționale: „Țara noastră și alte țări ce au înfăptuit naționalizările au plătit unele despăgubiri parțiale, dar nu ca urmare a existenței unei obligații juridice, ci pentru a contribui la normalizarea relațiilor externe. Naționalizarea este un act licit prin însăși natura sa, iar neplata de despăgubiri nu-l transformă într-un act ilicit“.
„Sub conducerea clasei muncitoare în frunte cu Partidul Comunist Român, masele muncitoare din țara noastră au trecut la înfăptuirea revoluției socialiste din țara noastră. Printre cele mai importante măsuri ale revoluției socialiste la noi în țară s-a situat și naționalizarea, efectuată la 11 iunie 1948 prin legea 119 votată de Marea Adunare Națională, urmată la un timp relativ scurt de o serie de legi și decrete ce adânceau procesul început prin legea sus menționată“, scria actualul președinte al Senatului în 1966.
Citiți mai multe pe Newsweek.ro
Facebook Forum