„Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025”, spune chiar președintele despre știrea reșapată vineri ca o informație de breaking news în presa centrală din România.
„Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună”, a scris președintele vineri pe pagina sa de Facebook.
El spune că „AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu.”
Nicușor Dan spune că Agenția Națională de Integritate a făcut în 2022 un raport în care a fost declarat incompatibil și în conflict de interese, dar raportul a fost anulat de instanță și a făcut o plângere penală „cu care nu s-a întâmplat nimic, dar nu a „găsit în ultimii ani vreun funcționar public sau vreun politician care să nu își poată justifica averea, deși e suficient să te uiți la mașinile din parcările marilor primării”.
El a atacat și Inspectoratul de Stat în Construcții, „care nu vede construcțiile ilegale nici când i le sesizezi, dar hărțuiește exact primăriile și funcționarii care respectă legea”.
„Boala este lungă, complicitățile sunt mari și sudate în timp, de aceea este nevoie de mult efort și de timp pentru a reforma instituțiile”, a conchis Nicușor Dan.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat că sesizarea AEP către Parchet a fost făcută în aprilie 2025, însă președintele are imunitate pe durata mandatului.
Nicușor Dan a contestat în civil refuzul AEP de a-i returna o parte din cheltuielile de campanie, iar instituția i-a respins plângerea prealabilă.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul General în aprilie 2025 cu privire la finanțarea campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan, în urma „apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte penale”.
Suspiciunile ar fi apărut după controlul făcut de AEP cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerea președintelui României, din anul 2025, când au fost verificate toate documentele referitoare la veniturile încasate și cheltuielile angajate de candidatul independent Nicușor Dan.
Documentul arată că „au fost efectuate plăți aferente unor cheltuieli electorale pentru care nu se probează realitatea și exactitatea serviciului prestat (de ex: au fost solicitate spre rambursare cercetări sociologice realizate în afara campaniei electorale; au fost difuzate materiale de propagandă electorală produse de firme ce nu erau în relații contractuale cu candidatul independent conform documentelor depuse la AEP), în cuantum total de 870.384,10 lei, fără a respecta prevederile”.
Președintele Nicușor Dan a prezentat o sinteză detaliată a cheltuielilor de campanie pentru alegerile locale din 2024 și cele prezidențiale din 2025.
„În precampania prezidențială din 2025 donațiile au fost de 9,5 milioane de lei. Cheltuielile au fost de 7 milioane de lei. Rezultă o diferență de 2,5 milioane de lei,” a explicat atunci Nicușor Dan.
Din cele 9,5 milioane, peste 6,5 milioane au fost colectate prin 18.700 de donații online, provenite de la aproximativ 15.800 de donatori unici. Sumele individuale au fost sub 5.000 de euro.
Au existat și contribuții importante, în limita maximă permisă de lege: 810.000 de lei din partea lui Dan Ostahie și a soților Măriuca și Florin Talpeș.
Aurel Iancu a contribuit cu 500.000 de lei, Ana Maria Mihai cu 250.000, iar o persoană a donat 485.000 de lei alegând să rămână confidențială, detaliile fiind disponibile doar autorităților statului.
În total, Nicușor Dan a strâns peste 61,5 milioane de lei din donații și împrumuturi pentru alegerile din 2024 și 2025, fără sprijin de la stat. După rambursarea cheltuielilor eligibile și returnarea împrumuturilor, îi rămân donațiile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
