La ediția cu numărul 20 a Nopții Muzeelor, peste 80 la sută dintre angajații muzeelor de stat nu vor mai sta sâmbătă noapte la muncă, spune președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia, George Balaci, pentru Europa Liberă.
Cel puțin așa arată datelor de vineri, însă până sâmbătă noapte numărul acestora ar putea să crească. Așa că ar fi bine să vă interesați înainte să mergeți la acel muzeu.
Revolta muzeografilor este cauzată de salariile mici. Ei spun că de patru luni sunt în negocieri cu Ministerul Culturii pentru mărirea salariilor cu 20%. Adică procentul obținut de angajații muzeelor din universități, care au beneficiat de mărire odată cu creșterea salariilor din învățământ.
Cel mai mic salariu al unui muzeograf din muzeele de stat este de 2.600 lei net (520 de euro). Condiția la angajare este să aibă studii superioare.
Majoritatea celor 8.000 de muzeografi, câți lucrează în muzeele de stat, câștigă în medie 3.200 de lei net (640 de euro).
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când are loc Noaptea Muzeelor, iar George Balaci spune că „în loc să sărbătorim 20 de ani de cultură, noi trebuie să protestăm”.
„De patru luni suntem în negocieri, am cerut egalizarea cu salariile din bibliotecile și muzeele din Ministerul Educației și sunt numai promisiuni. Doamna ministru Turcan se pare că e depășită. Acesta este singurul moment în care putem acționa”, completează președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia.
Premierul Marcel Ciolacu promite o ordonanță pentru creșterea salariilor, muzeografii nu cedează
Premierul Ciolacu a încercat să spargă greva muzeografilor, cu promisiunea că salariile le vor fi crescute săptămâna viitoare și, în aceste condiții, sâmbătă noaptea ei ar trebui să deschidă ușile vizitatorilor.
„Dacă vor face grevă, sâmbătă noaptea mă găsiți la Antipa, dar eu sunt ferm convins că vor avea maturitate și vor aștepta până săptămâna viitoare”, a declarat premierul în deschiderea ședinței de guvern de joi.
Însă, muzeografii spun că nu mai cred în promisiuni.
„Nu există răzgândire! Oamenii sunt și mai enervați și mai determinați ca după aceste declarații politice să nu deschidă muzeele”, mai spune George Balaci.
Mai mult, muzeografii i-au trimis o scrisoare deschisă premierului Ciolacu, în care îl invită să stea și el în mod voluntar la muzeu.
„Vă așteptăm în oricare dintre muzeele publice, pentru patru ore pe zi, poate așa veți înțelege ce presupune munca de gestionare a patrimoniului cultural și nu veți mai ieși în spațiul public cu afirmații de tipul «boicotează niște copii să viziteze muzeele» sau «angajații să-și facă treaba pentru care sunt plătiți»!”, îi scriu sindicaliștii lui Marcel Ciolacu.
George Balaci subliniază că Noaptea Muzeelor se face prin bunăvoința muzeografilor.
„Sâmbăta și duminica sunt zile libere în Codul Muncii, dar oamenii veneau de plăcere și din bunăvoință la muncă și nu erau plățiți. La aceste salarii, oamenii nu mai sunt motivați”, spune el.
Cum s-a ajuns la grevă de Noaptea Muzeelor
În ianuarie 2024, au loc primele întâlniri între sindicaliștii din muzee și ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Ministrul Culturii scrie pe Facebook pe 9 ianuarie că „prin consens, am convenit ca, până la finalul lunii ianuarie, să realizăm toate evaluările şi simulările necesare pentru a elabora propunerile legislative necesare şi pentru a asigura o salarizare justă în domeniul cultural”.
Timp de două luni, negocierile stagnează. Pe 14 martie, sindicaliștii trimit un comunicat în care spun că se pregătesc de grevă din cauza inechităților salariale create de Ordonanţa de urgenţă nr. 128/2023 prin care s-au mărit salariile profesorilor, muzeografilor din universități și bibliotecilor subordonate Ministerului Educației.
La începutul lui aprilie, angajații din mai multe muzee anunță că nu vor participa la Noaptea Muzeelor, eveniment organizat la nivel european, care presupune ca instutuțiile să fie deschise până după miezul nopții, iar vizitatorii să aibă acces gratuit.
Sindicatul Culturmedia anunță tot atunci că „având în vedere tratamentul umilitor și discriminatoriu la care suntem supuși, să oferim guvernanților un eveniment memorabil – la fel de «aniversar »– «Noapte în Muzeele din România»”.
Pe 4 aprilie, sindicaliștii din muzee organizează o grevă japoneză.
Pe 25 aprilie,sindicatul CulturMedia anunță organizarea unui protest pe 18 mai, ora 17:00, în Piaţa Victoriei și face apel la Reţeaua Naţională a Muzeelor din România şi la Asociaţia Managerilor din Muzee să se solidarizeze cu revendicările lui în vederea suspendării în România a ediţiei din acest an a Nopţii Europene a Muzeelor.
După ce sindicaliștii anunță ferm că nu participă la Noaptea Muzeelor, politicienii încep să facă declarații.
Miercuri, 15 mai, premierul Ciolacu declară: „și eu sunt nemulțumit de foarte multe lucruri, dar nu mi-a trecut prin cap să boicotez niște copii să viziteze muzeele. Din punctul meu de vedere, o să fac un apel la dânșii să își facă serviciul pentru care sunt angajați…”. Declarația îi nemulțumește și mai mult pe muzeografi, care îi trimit, joi, o scrisoare deschisă premierului, în care îl invită să meargă să lucreze gratis la muzeu.
Tot joi, 16 mai, la începutul ședinței de guvern, premierul Marcel Ciolacu spune că majorarea salariilor muzeografilor se va face prin ordonanță de urgență, săptămâna viitoare.
„Dacă vor face grevă, sâmbătă noaptea mă găsiți la Antipa, dar eu sunt ferm convins că vor avea maturitate și vor aștepta până săptămâna viitoare”, afirmă premierul.
Muzeografii iau în calcul un proces la CEDO pentru inechitate
Decebal Vleja, muzeograf la Muzeul Național de Istorie si vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia, arată că nu va merge nici el la muzeu, dar va participa la protestul organizat de muzeografi, sâmbătă, în capitală.
„Mărirea salariilor muzeografilor este de fapt o sumă minusculă, sub o sută de milioane de euro. Chiar doamna ministru (n.r. Raluca Turcan) a spus că e o sumă sustenabilă care nu afectează bugetul de stat”, afirmă Decebal Vleja.
El menționează că, prin inegalitățile salariale existente între muzeografii din universități și cei din muzee, se încalcă de fapt Constituția.
Vedeți aici cum era Noaptea Muzeelor în anii trecuți:
Fotogalerie | Cum a arătat Noaptea Muzeelor în anii trecuți
„Vorbim de aceeași funcție, de aceeași fișă de post, aceeași plajă ocupațională, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din decembrie 2023 a specificat că aceste lucruri nu trebuie să existe. Noi am luat în considerație și o acțiune la CEDO”, spune Dragoș Vleja.
Muzeograful arată că sunt colegi de-ai lui care nu au avut weekenduri libere din lipsă de personal și nu au primit niciun leu pentru zilele lucrate.
„Se încalcă dreptul la familie. Codul Muncii prevede o compensație financiară, nu s-a acordat”, completează Dragoș Vleja.
Managerii de muzee sunt solidari cu angajații
Managerii muzeelor naționale sunt solidari cu angajații lor și spun că, din cauza salariilor mici, riscă să rămână fără personal.
Muzeele de stat vor avea sâmbătă, pe 18 mai, program de weekend, adică vor fi deschise cel târziu până la ora 19:00.
Angajații Muzeului Național de Artă al României (MNAR) au anunțat încă de la începutul lunii aprilie că nu participă la Noaptea Muzeelor și că nu vor face pe 18 mai ore suplimentare în afara programului de lucru. Muzeul va fi deschis doar între orele 11:00 și 19:00.
Salariile mici sunt o amenințare și pentru noi, pentru că ne pleacă oamenii.
„Eu sunt solidar cu poziția angajaților. Au salarii derizorii și sunt solidar cu ei”, a spus Călin Stegerean, managerul MNAR.
Aceeași poziție o are și Ernest Oberländer-Târnoveanu, managerul de la Muzeul Național de Istorie - și el închis în Noaptea Muzeelor - unde lucrează peste 100 de persoane.
„Revendicările lor sunt perfect justificate. Și nu e un motiv de a-i blama. S-au acumulat multe decizii care au fost în defavoarea personalului din rețeaua de muzee publice”, spune Târnoveanu.
Unul dintre cele mai vizitate instituții din Noaptea Muzeelor – Muzeul Antipa – a anunțat și el că rămâne închis în noaptea de 18 mai. Sâmbătă, programul va fi unul normal - între orele 10:00 și 20:00 - cu ultima intrare la 19:00.
„Am coleg care este plătit cu 2.600 lei pe lună și este muzeograf, este cu studii superioare. Situația aceasta e o amenințare la adresa managementului, pentru că îmi pleacă oameni în alte domenii de activitate, în alte instituții, pentru salarii mai bune și nu am cum să-i țin”, spune Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeul Antipa.
„E și interesul meu să se rezolve problema aceasta astfel încât personalul să poată fi motivat”, conpletează el.
Solidaritate din partea muzeelor PMB
Cu muzeele naționale s-a solidarizat și Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu), chiar dacă ține de Primăria Capitalei (PMB).
Atât Suțu, cât și cele 12 muzee și case memoriale din subordinea PMB vor fi închise: Muzeul Theodor Aman, Muzeul Dr. Nicolae Minovici și Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei etc.
„Sâmbătă noapte vom fi în stradă să protestăm”, spune Adrian Majuru, managerul Muzeului Bucureștiului.
„Nu ne dorim să se restrângă și mai mult (această bransă - n.r.), prin plecarea specialiștilor în alte domenii sau în străinătate, acolo unde găsesc salarii mai mari. Momentul acesta al Nopții Muzeelor este singurul unde suntem, ca și comunitate, mai vizibili, iar muzeele doresc să semnaleze decidenților situația injustă în care ne aflăm”, spune Adrian Majuru.
Noaptea Muzeelor se organizează, dar cu celelalte muzee
Dragoș Neamu, organizatorul evenimentului, spune că și anul acesta Noaptea Muzeelor are loc, chiar dacă foarte multe din muzeele de stat nu participă.
„Sunt și alte tipuri de muzee, de colecții, unele private, de spații de expunere care doresc să participe la Noaptea Muzeelor, ele au alte priorități și doresc să folosească această oportunitate pentru a se exprima și pentru a-și apropia publicul”, spune Dragoș Neamu.
Organizatorul spune că, în ultimii 20 de ani, numărul vizitatorilor din Noaptea Muzeelor a crescut constant și, din acest motiv, este obligat „să ne poziționăm în ambele tabere, mai degrabă într-o zonă de mijloc”.
„Sigur, susținem aceste proteste, pentru că știm foarte bine că sunt extrem de justificate, dar pe de altă parte, trebuie să ne respectăm statutul de organizator pentru toate muzeele și instituțiile culturale din România care doresc să participe la Noaptea Muzeelor”, explică el.
„E foarte complicat pentru că e o situație extrem de gravă, primim și critici din partea angajaților din muzee, dar trebuie ca toată lumea să înțeleagă aceste nuanțe și condiția în care ne aflăm”, spune Dragoș Neamu.
Sâmbătă noaptea (18 mai), vor fi deschise în principal muzeele particulare, colecțiile private și acele muzee de stat care vor totuși să participe, în ciuda salariilor mici.
Pe lângă muzee și galerii de artă, vor putea fi vizitate și clădiri istorice, precum Primăria Capitalei, care va fi deschisă publicului între orele 18:00 și 24:00.
Tot la București, vor fi deschise, printre altele, Casa Artelor Dinu Lipatti, Muzeul Fotbalului, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Literaturii Române, Casa memorială „Liviu Rebreanu și Fanny Rebreanu”. Lista completă o găsiți aici: Noaptea Muzeelor.
Cimitirul Bellu nu va fi deschis.
În Noaptea Muzeelor, muzeografii din Capitală vor protesta la diversele instituții responsabile cu creșterea salariilor:
- Ora 16:00 – întâlnire în fața Bibliotecii Naționale – adresa Bulevardul Unirii 22.
- Ora 16:00 – 19:00 – Pichetare Ministerul Culturii
- Ora 19:00 – 23:00 – protest Piața Victoriei / Guvern.
Ce este Noaptea Muzeelor
Noaptea Muzeelor este un eveniment cultural european - cetățenii sunt invitați să viziteze gratuit aceste instituții culturale.
A fost inițiat în 2004 de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, iar acum este organizat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor.
Încă de la prima ediție, din 2004, muzeele din România au aderat la eveniment - numai din București au fost 33 de instituții și muzee.
De-a lungul celor 20 de ani, sute de muzee din toată țara au participat la eveniment - astfel a apărut un adevărat fenomen cultural și de social: într-o noapte de mai, sute de mii de oameni ies din casă, se plimbă pe bulevardele pricipale din orașe, vizitează muzee, socializează. Unii dintre ei rămân fideli muzeelor vizitate.
În România, numărul vizitatorilor a crescut constant în ultimii 20 de ani - numai în ultimii 10 ani aproape milion de oameni au participat la Noaptea Muzeelor.
În 2020, în timpul pandemiei de Covid-19, evenimentul a fost amânat din mai în noiembrie, dar și atunci vizitatorii au venit în număr mare.
În 2023, 297 de muzee și instituții culturale din România au participat la eveniment. În 2022, fuseseră 260.
În România, Noaptea Muzeelor este organizată de Reţeaua Naţională de Muzeelor din România.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
