Laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică din 2023 sunt recunoscuţi pentru experimentele lor, care au oferit omenirii noi instrumente pentru explorarea lumii electronilor din interiorul atomilor şi moleculelor.
Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L'Huillier au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri luminoase extrem de scurte, care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se mişcă sau îşi schimbă energia.
Contribuţiile laureaţilor au permis investigarea unor procese atât de rapide încât, până acum, erau imposibil de urmărit.
Există aplicaţii potenţiale în multe domenii diferite. În electronică, de exemplu, este important să se înţeleagă şi să se controleze modul în care se comportă electronii într-un material. Impulsurile de attosecunde pot fi, de asemenea, utilizate pentru a identifica diferite molecule, cum ar fi în diagnosticarea medicală.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger „pentru experimente cu fotoni încâlciţi, stabilirea încălcării inegalităţilor lui Bell şi pionieratul în domeniul ştiinţei informaţiei cuantice”.
Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (SEK) pentru fiecare premiu Nobel complet.
Decernarea Premiilor Nobel continuă miercuri, 4 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Chimie.
Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat, joi, iar vineri va fi decernat de Nobelul pentru Pace.
Luni, 9 octombrie, se vor desemna laureații Nobel pentru Economie.
