Linkuri accesibilitate

Noi sancțiuni UE impuse Rusiei și presa franceză despre romii din Moldova


Al „doilea val” al pandemiei

Al „doilea val” al pandemiei continuă să se extindă în Europa. Așa cum se anunțase și cum era așteptat, guvernul lui Boris Johnson a decis impunerea de noi restricții, iar Marea Britanie a revenit la acel lockdown din primăvară, care dăduse naștere atâtor contestații.

Măsuri similare sunt în pregătire în Franța și Italia, scrie la Londra The Guardian, care mai pomenește și aceea că șeful Organizației Mondiale a Sănătății, etiopianul Tedros Ghebreyesus, a spus că ideea unor țări de a practica un demers delăsător față de pandemie, în ideea de a obține o imunitate de grup «nu este etică». Imunitatea colectivă se obține protejând populația de virus, a spus el, iar nu expunând-o virusului, cum ar dori unii.

Numărul de cazuri în Marea Britanie a crescut de patru ori în ultimele trei săptămâni. Bilanțul actual este de peste 42.000 morți și 600.000 de cazuri. Cum o amintește Daily Mail, Marea Britanie e a patra țară cea mai afectată din lume, după SUA, Brazilia și India.

Cât despre măsurile cu trei niveluri de alertă (tiers) luate de guvernul britanic, Washington Post constată iritarea multora în fața unor clipuri publicitare finanțate de guvernul lui Johnson care recomandă artiștilor șomeri, de pildă balerinelor, să-și caute o carieră în domeniul IT (careers in “cyber”) sau chiar în... box! Secretarul de stat pentru cultură Oliver Dowden a recunoscut ieri pe Twitter că mesajul era grosolan (crass), dar a insistat că serviciile lui n-au fost implicate în asta.

Sub titlul churchillian „Blood, sweat and tiers” (sic!), Daily Telegraph consideră că mesajul lui Johnson este în general din ce în ce mai pesimist și sinistru (grim).

În Spania, premierul Pedro Sánchez și-a asumat puteri speciale pentru a interzice locuitorilor din capitală, Madrid, să părăsească orașul, Sánchez trecând astfel peste autoritățile locale, conduse de opoziția conservatoare, care se opun noilor măsuri restrictive. El Pais scrie că autoritățile din zece comunități autonome ale Spaniei (printre care Catalonia) se declară îngrijorate de efectele secundare ale confruntării dintre guvern și primăria Madridului.

Noi sancțiuni UE impuse Rusiei și lui Lukașenko

Miniștrii de externe ai UE ai căzut luni de acord asupra unor noi sancțiuni impuse Rusiei, de astă dată pentru otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi, și care vor trebui definite, iar cu aceeași ocazie, tot ieri, i-au impus și sancțiuni directe, personale, lui Aleksandr Lukașenko, la Minsk.

Deja 40 de oficiali ai regimului lui Lukașenko fuseseră sancționați la precedenta reuniune a UE pe această temă. De astă dată, însă, cum o explică Le Monde, s-a decis includerea lui Lukașenko însuși pe lista sancțiunilor, împreună cu unii membri ai familiei sale apropiate.

Libération precizează că miniștrii de externe ai UE au decis în unanimitate luni că Lukașenko nu mai poate călători în Europa și că totalitatea conturilor sale și ale familiei în bănci europene vor fi înghețate. Libération consideră însă că e vorba de sancțiuni mai degrabă simbolice. Lukașenko mai fusese plasat pe o listă neagră europeană în 2006, iar apoi în 2011, tot după niște manipulări electorale, fără ca asta să aibă vreo influență sau vreun efect în practică.

În Germania, țară care a dorit foarte mult aceste sancțiuni, Süddeutsche Zeitung consideră însă, vorbind despre cele împotriva Rusiei, că ele nu sunt foarte eficiente. Și Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră că UE se mișcă aici pe un teren foarte fragil (auf dünnem Eis).

În Italia, în schimb, La Stampa consideră că Rusia nu mai sperie, în lumina noilor sancțiuni decise de cei 27 în unanimitate.

La Moscova, Kommersant informează că Germania s-a aflat la originea sancțiunilor, însă subliniază că Berlinul, ca și întreaga Uniune Europeană, de altfel, rămâne deschis în fața dialogului cu Rusia.

În Seine-et-Marne se pregătește evacuarea romilor din Moldova

Le Monde oferă un reportaj despre cum autoritățile franceze din departamentul Seine-et-Marne, în apropierea Parisului, pregătesc evacuarea unui mare număr de romi din Republica Moldova, instalați acolo în tabere ilegale.

Este vorba de sute de familii instalate în clădiri dezafectate, în orășelele Noisiel și Dammarie-les-Lys, romi moldoveni dintre care cei mai mulți au cereri de azil în curs. Evacuarea lor este prevăzută chiar azi de autorități, iar Le Monde a mers ieri să vorbească cu ei și să afle ce i-a mânat să se instaleze acolo.

Cu totul, ar fi vorba de mai bine de o mie de oameni, iar Le Monde notează că ei sunt vorbitori de rusă. Autoritățile franceze explică cum o asemenea concentrație (sute de familii și peste o mie de oameni) reprezentă ceva neobișnuit și că este un semn că ei sunt aduși acolo de o rețea. Asociațiile umanitare locale recunosc că sunt depășite, dar constată o «dramă umanitară» în fața condițiilor de viață ale acestor oameni. Vorbind despre prima distribuire de alimente efectuată printre romi, o angajată umanitară spune: «Parcă eram în Kosovo în timpul războiului.»

Spaima cea mare e pricinuită de răspândire printre ei a Covid-19. O adolescentă a decedat deja din pricina maladiei. Alte persoane din aceste tabere de romi au diabet, cancer sau sunt subnutrite. Evident, copiii nu sunt școlarizați.

Le Monde mai scrie și despre sărăcia extremă a romilor acasă, în Republica Moldova, unde un raport din 2017 al Centrului European pentru Drepturile Romilor constata că 80% din familii nu au acces la apă potabilă și canalizare. Spre deosebire de romii din România și Bulgaria, însă, cei din Moldova nu sunt cetățeni ai UE, așa încât situația lor administrativă este diferită și foarte precară. Cum țara lor, Moldova, e considerată «sigură», cei mai mulți nu au nici o șansă să fie recunoscuți ca refugiați și sunt trimiși înapoi. În 2019, un singur cetățean moldovean a primit statutul de refugiat în Franța. Toți ceilalți au fost respinși.

Cei care acceptă să se întoarcă în Moldova primesc 300 de euro de persoană.

Refugiați în Roma și un «Robin Hood» al Papei

Le Figaro anunță însă astăzi că la Roma situația este cu totul alta și că persoane din cercurile apropiate Papei Francisc au decis să deschidă un centru pentru refugiați. Anunțul a fost făcut ieri de cardinalul polonez Konrad Krajewski, poreclit de presa italiană «Robin Hood al Papei». Pentru moment, circa 60 de persoane, în special femei cu copii, vor fi cazate într-o clădire care aparține unor călugărițe.

În enciclica sa recentă, Papa a vorbit iarăși despre nevoia de a primi refugiați și de a îi ajuta „să recapete o viață demnă”.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG