Strategia de securitate națională adoptată cu votul majorității parlamentare (a deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate) a fost o inițiativă a președintei Maia Sandu și are drept obiective „protejarea independenței și suveranității R. Moldova, crearea unui stat puternic și aderarea la Uniunea Europeană”.
Consiliul Suprem de Securitate (CSS) va monitoriza și va coordona aplicarea unitară a strategiei de securitate națională. Secretarul CSS, Stanislav Secrieru, care a prezentat proiectul în plenul Parlamentului, a spus că strategia a fost elaborată timp de aproape un an, cu participarea a peste 100 de experți și zeci de organizații neguvernamentale.
„Rusia: din partener strategic în principala amenințare”
„Noua strategie de securitate nu este un moft, este o necesitate, deoarece precedenta strategie din 2011 și-a depășit cu mult termenul de valabilitate. De regulă, o strategie are un orizont temporal de 4-6 ani(...). Precedenta strategie a fost elaborată pe timp de relativă pace în regiunea noastră, or din 2014 asistăm la agresiunea militară continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat secretarul CSS și consilierul prezidențial Secrieru în plenul Parlamentului.
Secrieru susține că noul document ia în calcul „un război de mare intensitate la granițele noastre și o politică externă și de securitate a Federației Ruse mult mai agresivă”.
El a explicat că Rusia, care în strategia de securitate din 2011 era considerată partener strategic al R. Moldova, a fost calificată acum drept principala amenințare în baza a trei indicatori:
- războiul purtat împotriva Ucrainei și încercarea de a crea un coridor cu utilizarea forțelor militare spre R. Moldova;
- prezența trupelor ruse pe teritoriul constituțional al R. Moldova
- atacurile de tip hibrid ale Rusiei. „Nu este o chestie de moment, este o chestie de trei decenii”, spune Secrieru, subliniind că decizia de a numi Rusia principala amenințare nu a fost bazată pe emoții.
Opoziția: „E o strategie rusofobă”
Deputații din opoziție au criticat viitoarea strategie de securitate. Unii dintre ei au numit-o „rusofobă” și au acuzat că ar încălca Constituția Republicii Moldova, nemulțumiți că în strategie este inclus drept scop aderarea la Uniunea Europeană fără un referendum. În replică, reprezentanții partidului de guvernare i-au îndemnat pe colegii din opoziție „să nu mai apere invadatorii, ci să se ocupe de interesul național”.
O altă nemulțumire a opoziției este că strategia nu ar avea soluții concrete pentru amenințările cibernetice, pentru cazurile de contrabandă la frontieră sau pentru exodul mare al angajaților de la Ministerul de Interne.
Amenințarea persistentă a Rusiei, corupția și schimbările climatice
Pe lângă „principala amenințare persistentă din partea Rusiei”, în lista de pericole la adresa securității R. Moldova mai sunt corupția, crima organizată și schimbările climatice.
Potrivit noii strategii, autoritățile de la Chișinău își vor concentra atenția pe întărirea sectorului de apărare și securitate, pe obținerea de progrese pe calea reîntregirii pașnice a R. Moldova, dezvoltarea parteneriatelor de securitate „cu cele mai dezvoltate și prospere țări democratice”, intensificarea luptei de combatere a corupției, combaterea dezinformării.
- Te-ar putea interesa și: Președinta Maia Sandu: milițiile Wagner au plănuit să răstoarne guvernarea de la Chișinău
Președinta Maia Sandu, care a prezentat pentru prima dată în octombrie 2023 proiectul strategiei apărării naționale, a scris pe pagina sa de Facebook că adoptarea acesteia de către Parlament este „un pas mare în direcția consolidării securității și stabilității țării noastre”. Sandu a mai spus că scopul guvernării este să transforme R. Moldova „dintr-un stat vulnerabil cu democrație fragilă” într-un „stat puternic, modern, rezilient și european, capabil să aibă grijă de cetățenii săi”.
