Linkuri accesibilitate

O campanie de informare, de 200 milioane lei, plătită de Guvern, va ajuta presa să subziste


Inițiativa de a finanța presa i-a aparținut Guvernului, condus de Ludovic Orban.

Care sunt criteriile după care vor fi împărțiți banii între presa locală, între online și televiziunile mogulilor. Ajutor de la stat pentru presă în vremea pandemiei.

În ultimele două zile au avut loc mai multe video-conferințe la care au participat reprezentanți ai industiei media și reprezentanți ai guvernului, la nivel de prim-ministru, vicepremier, șef al Cancelariei primului ministru. Invitația a lansat-o guvernul pentru a afla care este poziția presei în legătură cu un act normativ privind o campanie de informare despre COVID-19, plătită de stat, pentru a fi difuzată în presa națională, locală și regională.

Întâlnirile la distanță au avut loc separat, marți pentru presa online și tipărită națională, pentru radio și cu televiziunile comerciale cu acoperire națională, iar miercuri, cu presa locală și regională. Suma prevăzută este de cincizeci de milioane lei pe lună, timp de patru luni, pentru întrega presă din România. Dialogul s-a axat pe criteriile care ar trebui avute în vedere în distribuirea banilor și pe mecanismul de contractare.

Este recunoscut faptul că presa locală a fost lovită în plin, îndată ce micile companii – de la restaurante, buticuri, frizerii la cele de producție agricolă sau manufacturieră – s-au închis concomitent. Presa locală se află în penurie încă din 2008-2010, de la criza financiară, așadar capturarea ei de către baronii locali sau utilizarea în scopuri politice a fost ușoară. Pentru cei care au rezistat conservându-și independența a venit acum momentul critic.

La discuția moderată de Ionel Dancă, șef al Cancelariei premierului, atât Raluca Turcan, vicepremier, cât și premierul Ludovic Orban, au subliniat că independența jurnaliștilor și a organizațiilor media nu vor fi afectate, că nu vor exista alte obligații decât acelea de a difuza, conform unui contract, materialele informative despre criza coronavirus.

Criteriile agreate cu toți reprezentanții industriei media au fost existența neîntreruptă a companiei timp de șase luni înainte de criză, să nu aibă datorii la stat, să aibă minim doi angajați pe perioadă nedeterminată sau patru angajați part-time, să respecte graficul de publicare a campaniei. În privința angajaților, PressHub, rețeaua de presă locală cu 24 de entități coordonată de Freedom House, rețea din care au participat reprezentanții Ziarului de Iași, ai Gazetei de Sud și de la Liber în Teleorman, a propus acceptarea inclusiv a angajaților cu contracte de drept de autor, o manieră foarte frecventă de plată, chiar dacă dezavantajoasă, a jurnaliștilor.

Entitățile care dețin atât site cât și ediție tipărită pot solicita difuzarea campaniei în ambele forme, obținând dublul sumei prevăzute. Televiziunile și studiourile de radio locale au avansat o departajare după audiență, după numărul de angajați și după procentul de producție proprie a sumelor alocate, iar nu o sumă fixă, egală pentru toți. „Trebuie găsită o proporție corectă, să nu fie ca la licitațiile la care participăm la Craiova: deși noi avem cea mai mare audiență, avem ediții print și online, ne pomenim cu 20-25 de așa-zise publicații online de care nu am auzit niciodată, care mai și câștigă”, a afirmat Valentin Tudor de la Gazeta de Sud. S-a cerut alocarea procentului de 8% din suma ce va reveni localelor pentru presa de limbă maghiară din Transilvania. La dialogul cu presa locală au participat jurnaliști de la Viva FM de la Suceava, Eveniment TV și Radio Sibiu, Bucovina TV Iași, Ziarul Impact, Radio Transilvania, Keletinfo, Radio Sky și PressHub.

Dialogul cu organizațiile media mari, de audiență națională, a inclus cele mai multe publicații și agenții cunoscute, de la Adevărul, Ziare.com, Mediafax, Hotnews, Evenimentul zilei, News.ro, Profit.ro și câteva tabloide de genul Cancan sau Q Magazine. Biroul Român de Audit Transmedia-BRAT a sintetizat câteva dintre cerințele acestora, generalizate în cea mai mare parte pentru întrega presă. Propunerile BRAT și ale Asociației Române de Comunicații Audiovizuale-ARCA au fost prezentate încă de la sfârșitul lui martie, când au avut loc întâlniri preliminare cu Guvernul, având ca temă sprijinirea presei.

Propunerea BRAT a transmis și criterii deontologice în acordarea în viitor a unor facilități fiscale: „Cei mai afectați sunt chiar editorii legitimi, care se limitează la informarea obiectivă a publicului și nu apelează la știri false sau senzațional. Cei care promovează „fake news”, „clickbait” și titluri înșelătoare sunt, dimpotrivă, favorizați, în această perioadă: aceștia nu aveau oricum publicitate de la companiile mari și investitorii etici în publicitate, aceștia admit orice fel de publicitate via platforme globale sau regionale automatizate și sunt editați de entități juridice fantomă care, adesea, nu respectă niciun fel de reguli de informare corectă și nici de plată corespunzătoare a obligațiilor fiscale”.

Pentru presa online, a cărei audiență a crescut în perioada crizei COVID-19, eliminarea falșilor competitori este greu de rezolvat. Măsura luată prin ordonanțele militare, de blocare a site-urilor care distribuie știri contrafăcute, e insuficientă. Deocamdată se lucrează la un draft al actului normativ supus aprobării în guvern săptămâna viitoare, după ce va fi revizuit de reprezentanții industriei media. „Orice ban e binevenit” – ne-a declarat Mărgărit Țimbolschi, coordonator Hotnews - ”problema e să nu fie încăierare pe bani. Mecanisme perfecte nu există”. Dacă vor veni și fonduri europene destinate presei, atunci va fi bine. Campania și distribuirea sumelor încă nedefalcate vor fi efectuate de o entitate guvernamentală.

Televiziunile comerciale cu acoperire națională, canale de știri sau generaliste, au fost prezente în masă la videoconferința de marti după-masă, de la PRO TV, Antene, Prima TV, Kanal D, la cele de știri - Realitatea TV, DIGI TV, B1 TV etc. Aici criteriilor generale amintite li s-au adăugat brandul, audiența medie pe 2019, datoriile sau existența unui plan de reorganizare pentru televiziunile aflate în insolvență. S-a propus să fie luate în considerare canalele care produc emisiuni informative, știri, dezbateri de actualitate. Televiziunea și radioul public, canalele finanțate de biserică sau de universități sunt considerate neeligibile, fiind oricum finanțate de la bugetul de stat.

Despre criterii etice nu s-a vorbit, deși există CNA, autoritate care, fie și defectuos, sancționează derapajele. Un număr mare de sancțiuni ar trebui să elimine televiziunea sau radioul care solicită fonduri de la guvern, sub formă de publicitate sau sub orice altă formă.

De aici și scepticismul mai multor jurnaliști care au înființat publicații online și se descurcă așa cum pot. Sumele mari este posibil să meargă către televiziunile unor oameni de afaceri controversați, cu interese politice explicite, cum este cazul familiei Voiculescu, al lui Sebastian Ghiță,la omul de afaceri condamnat la închisoare Maricel Păcuraru, la publicațiile lui Dan Andronic sau ale lui Bogdan Chirieac, despre care există o largă opinie că ilustrează corupția, legăturile subterane cu interese nedeclarate, cu partizanatul politic. „Noi nu am participat la negocieri pentru că nu suntem de acord, din punct de vedere moral și etic, cu distribuirea directă de bani către presă, cu atât mai puțin în an dublu electoral. Desigur că înțelegem perfect dificultățile, mai ales în cazul presei locale, lovită extrem de dur în această perioadă. O posibilă soluție ar fi facilitățile fiscale la plata contribuțiilor și impozitelor, dar nu banii dați direct de guvern”​, a declarat pentru Radio Europa liberă Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media. Totuși, o veste bună rămâne promisiunea premierului de a finanța parțial salariul pentru șomerii angajați de companii, inclusiv de organizații mass-media, după ce starea de urgență se va încheia și, totodată, se va anula măsura șomajului tehnic.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG