Angela Mate, interpret autorizat, face același lucru și la ședințele consiliului sau la dezbaterile publice. Este unul dintre serviciile pentru creșterea accesului persoanelor cu dizabilități din planul mai larg al administrației locale.
Întrebăm dacă cei aproape 600 de surzi, din care 341 sunt membri ai Asociației Naționale a Surzilor, filiala Timișoara, sunt interesați și urmăresc ședințele sau conferințele municipalității. „Eu îi știu pe cei mai mulți și văd că participă, dau și like pe Facebook”, spune Angela Mate.Voluntariatul este vocația ei:„Unde sunt surzi și au nevoie de ajutor, sunt și eu. Fac asta din 1992”, ne mărturisește profesoara de psihopedagogie de la Centrul Școlar pentru educație inclusivă „Constantin Pufan”. Uneori în detrimentul timpului acordat celor două fiice.
Permanent în îmbrăcăminte de culoare neagră pe fundal alb, condiție a meseriei pentru a fi vizibile mâinile, Angela Mate știe ce înseamnă surditatea de la soțul ei. Publicul din regiune o recunoaște din emisiunile de știri ale TVR Timișoara unde colaborează de șase ani. La autorități, la notariat, la anchetele sociale, în rezolvarea oricăror probleme personale hipoacuzicii au nevoie de asistență.
Ce termeni sunt adecvați
„Persoane cu deficiențe de auz”, „hipoacuzici” sunt termeni corecți, dar cu care surzii nu se identifică. Ei doresc să li se spună „surzi” și atât. Termenul greșit este de „surdo-mut”. „Foarte rar surzii sunt și muți. Ei au limbaj verbal defectuos, dar nu sunt muți”, explică interpreta pentru Europa Liberă.
Un veac de la înființare
Asociația Națională a Surzilor din România s-a înființat în 1919 cu numele de Asociația amicală a surdo-muților din România, sub patronajul Reginei Maria. În peste un veac de existență, organizația, cu 37 de filiale și 13 sucursale în prezent, a oferit un cadru pentru exercitarea drepturilor cetățenești și o șansă pentru surzi și familiile acestora.
Persoanele cu handicap sunt protejate de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată în România în 2010, iar pe plan intern de Legea 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap.
Tocmai de aceea, în 1995 organizația și-a schimbat denumirea oficială în Asociația Națională a Surzilor din România. Asociația, care a primit în 2018 statut de utilitate publică, asigură interpretare pentru membrii proprii.
Aflăm încă o particularitate a surzilor: doar 5% dintre ei citesc și înțeleg, fiindcă limba lor, cea în care gândesc și se exprimă, este limbajul semnelor. Când notarul consemnează că omul din fața lui este „surdo-mut știutor de carte” face două erori, fiindcă hipoacuzicul nu va înțelege documentul scris – adesea greu de înțeles pentru oricine – iar el nu e mut. De aceea asistența va trebui să fie răbdătoare și explicită. Prezenți pe rețelele sociale, ei comunică diferit, transmit mesaje scurte, care par să vină de la străini nefamiliarizați cu limba română.
Interpretarea mimico-gestuală, o raritate în primării
Primăria din Timișoara este prima din țară care transmite conferințele de presă cu interpretare pentru surzi. La alte câteva primării există interpreți la nevoie.
De la biroul de comunicare a primăriei din Cluj aflăm că de doi ani traducătorii mimico-gestuali sunt prezenți la ședințele publice ale Consiliului Local și la dezbateri. La Iași există o asociație pentru persoanele cu deficiențe de auz aflată sub sub egida primăriei. De acolo sunt trimiși interpreți ori de câte ori e necesar, la audiențe, pentru acces la serviciile primăriei, ne-a informat primarul Iașiului, Mihai Chirica. La primăria generală a Capitalei nu există această facilitate, nici la primăria din Oradea.
Serviciul este la îndemână, dacă administrațiile publice ar fi interesate: pe site-ul Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități de la Ministerul Muncii figurează o listă cu peste 50 de interpreți autorizați, practic pentru toate județele.
Invitație la teatru pentru persoanele cu dizabilități
Duminică, 7 februarie, Teatrul Basca îi invită pe timișoreni la premiera Fluturii sunt liberi, în regia Anei Maria Ursu, președinta Asociației Solidart. Spectacolul, având ca personaj principal un tânăr orb, va avea loc online în condiții speciale, fiindcă va oferi acces nevăzătorilor, prin descriere narativă și surzilor prin intermediul interpretului mimico-gestual. Reprezentația face parte din proiectul Teatru accesibil tuturor inițiat de organizațiile Solidart și Ceva de spus.
„Perioada pandemiei e foarte grea pentru surzi, fiindcă mulți au învățat să citească pe buze, iar acum masca obligatorie acoperă gura. De aceea, invitația la teatru le poate insufla și lor puțin optimism. Am fost cu o prietenă la repetiție și ea mi-a mărturisit că, surdă fiind, n-a trăit de mult o asemenea emoție”, ne-a povestit Angela Mate, care facilitează accesul la spectacol.
