Linkuri accesibilitate

A treia rundă de negocieri Ucraina - Rusia, mici progrese privind coridoarele umanitare


Negociatorii ucraineni au remarcat evoluții în special în privința coridoarelor umanitare, în timp ce rușii au transmis că discuțiile nu au fost „la înălțimea așteptărilor.”
Negociatorii ucraineni au remarcat evoluții în special în privința coridoarelor umanitare, în timp ce rușii au transmis că discuțiile nu au fost „la înălțimea așteptărilor.”

A treia rundă de negocieri ruso-ucrainene s-a încheiat fără un rezultat notabil, cu excepția unor „mici evoluții pozitive în ce privește îmbunătățirea logisticii coridoarelor umanitare”, a anunțat negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak.

Un consilier de la Kremlin, citat de BBC, a spus la televiziunea rusă de stat că discuțiile din Belarus „nu au fost la înălțimea așteptărilor noastre”.

Ambele părți spun că discuțiile vor continua.

Negocierile au avut loc luni la granița dintre Polonia și Belarus, transmite Reuters.

Cele două runde de până acum au avut loc, de pe 28 februarie și 3 martie, nu au adus niciun rezultat notabil, iar Rusia și-a încălcat angajamentele de a asigura rute de acces umanitar.

Joi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba se vor întâlni la Antalya/Turcia, potrivit ministerului rus de externe.

„În câteva minute, vom începe să vorbim cu reprezentanții unei țări care crede serios că violența pe scară largă împotriva civililor este un argument”, a scris negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, pe Twitter, luni, înainte de începerea discuțiilor.

„Demonstrați că nu este cazul”, a adăugat el.

Anunțul Rusiei privind „coridoarele umanitare” a venit după două zile nereușite de încetare a focului.

Sute de mii de oameni sunt blocați în Mariupol, fără hană și apă, sub un bombardament necruțător, în ciuda promisiunilor Rusiei de creare a unui culoar de tranzit umanitar.

Un coridor de la Kiev ar duce în Belarus, aliatul Rusiei, în timp ce civilii din Harkov, al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei, ar fi direcționați către Rusia, potrivit hărților publicate de agenția de presă RIA.

Un purtător de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a numit mișcarea Rusiei „complet imorală”, spunând că Rusia încearcă „să folosească suferința oamenilor pentru a-și face imagine.

Rusia a declarat că este pregătită să oprească operațiunile militare „într-o clipă” dacă Kievul îndeplinește o listă de condiții, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Reuters.

Dmitri Peskov a spus că Moscova cere Ucrainei să înceteze acțiunile militare, să-și schimbe constituția pentru a consacra neutralitatea, să recunoască Crimeea ca teritoriu rus și să recunoască republicile separatiste Donețk și Luhansk ca state independente.

A fost cea mai explicită declarație a Rusiei de până acum despre condițiile pe care vrea să le impună Ucrainei pentru a opri ceea ce ea numește „operațiune militară specială”, aflată acum în a 12-a zi.

Peskov a declarat pentru Reuters într-un interviu telefonic că Ucraina cunoaște condițiile și că li s-a spus că „toate acestea pot fi oprite într-o clipă”.

Nu a existat o reacție imediată din partea ucraineană.

Rusia a atacat Ucraina din nord, est și sud, lovind orașe precum Kiev, Harkov și portul Mariupol.

Invazia lansată pe 24 februarie a provocat cea mai gravă criză a refugiaților din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, a provocat indignare în întreaga lume și a dus la sancțiuni grele asupra Moscovei.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG