A treia rundă de negocieri Ucraina - Rusia, mici progrese privind coridoarele umanitare
Negociatorii ucraineni au remarcat evoluții în special în privința coridoarelor umanitare, în timp ce rușii au transmis că discuțiile nu au fost „la înălțimea așteptărilor.”
A treia rundă de negocieri ruso-ucrainene s-a încheiat fără un rezultat notabil, cu excepția unor „mici evoluții pozitive în ce privește îmbunătățirea logisticii coridoarelor umanitare”, a anunțat negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak.
Un consilier de la Kremlin, citat de BBC, a spus la televiziunea rusă de stat că discuțiile din Belarus „nu au fost la înălțimea așteptărilor noastre”.
Ambele părți spun că discuțiile vor continua.
Negocierile au avut loc luni la granița dintre Polonia și Belarus, transmite Reuters.
Cele două runde de până acum au avut loc, de pe 28 februarie și 3 martie, nu au adus niciun rezultat notabil, iar Rusia și-a încălcat angajamentele de a asigura rute de acces umanitar.
Joi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba se vor întâlni la Antalya/Turcia, potrivit ministerului rus de externe.
„În câteva minute, vom începe să vorbim cu reprezentanții unei țări care crede serios că violența pe scară largă împotriva civililor este un argument”, a scris negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, pe Twitter, luni, înainte de începerea discuțiilor.
„Demonstrați că nu este cazul”, a adăugat el.
Anunțul Rusiei privind „coridoarele umanitare” a venit după două zile nereușite de încetare a focului.
Sute de mii de oameni sunt blocați în Mariupol, fără hană și apă, sub un bombardament necruțător, în ciuda promisiunilor Rusiei de creare a unui culoar de tranzit umanitar.
Un coridor de la Kiev ar duce în Belarus, aliatul Rusiei, în timp ce civilii din Harkov, al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei, ar fi direcționați către Rusia, potrivit hărților publicate de agenția de presă RIA.
Un purtător de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a numit mișcarea Rusiei „complet imorală”, spunând că Rusia încearcă „să folosească suferința oamenilor pentru a-și face imagine.
Rusia a declarat că este pregătită să oprească operațiunile militare „într-o clipă” dacă Kievul îndeplinește o listă de condiții, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Reuters.
Dmitri Peskov a spus că Moscova cere Ucrainei să înceteze acțiunile militare, să-și schimbe constituția pentru a consacra neutralitatea, să recunoască Crimeea ca teritoriu rus și să recunoască republicile separatiste Donețk și Luhansk ca state independente.
Peste 1.000 de civili ucraineni au fost uciși sau răniți de la începerea războiului ordonat de Vladimir Putin
1/18Cadavre ale civililor uciși pe 6 martie în timp ce încercau să fugă din Irpin din cauza bombardamentelor și bombardamentelor intense ale forțelor ruse.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
2/18Soldați ucraineni ajută o familie să găsească un vehicul după ce a traversat râul Irpin, la periferia Kievului, pe 5 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
3/18Mai mulți localnici caută adăpost în timp ce fug din orașul Irpin, după bombardamentele intense din 6 martie asupra singurei căi de scăpare, în timp ce trupele rusești avansau spre capitala Kiev.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
4/18O casă în flăcări în urma unui bombardament în orașul Irpin, la 26 de kilometri vest de Kiev, pe 4 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
5/18Pagube provocate de bombardamentele efectuate de trupele rusești asupra orașului Izyum din regiunea Harkov.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
6/18Un bărbat și un copil încearcă să scape din orașul Irpin, pe 6 martie, după un bombardament intens al Rusiei.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
7/18Reacția unui localnic în timp ce o casă este în flăcări după un bombardament puternic al forțelor rusești în Irpin, la 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
8/18Civilii ucraineni se înghesuie sub un pod distrus în timp ce încearcă să fugă din Irpin, la periferia Kievului, pe 5 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
9/18Civilii ucraineni se înghesuie sub un pod distrus în timp ce încearcă să fugă din Irpin, la periferia Kievului, pe 5 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
10/18Oamenii traversează un pod distrus în timp ce încearcă să părăsească orașul Irpin pe 5 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
11/18Oameni stau lângă un crater de obuz în fața unei case avariate de bombardamentele recente din Harkov, pe 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
12/18Pompierii intervin după ce o rachetă rusească a lovit o clădire de pe Aeroportul Internațional din Vinnitsia, în data de 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
13/18Artileria ucraineană trage asupra unui grup de trupe rusești la nord de Kiev, în apropiere de Makariv, la 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
14/18Artileria ucraineană trage asupra unui grup de trupe rusești la nord de Kiev, în apropiere de Makariv, la 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
15/18Membri ai Forțelor de apărare teritorială ucrainene țin în mână arme antitanc NLAW la un punct de control din Kiev, pe 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
16/18Forțele armate ucrainene trag cu obuziere autopropulsate asupra pozițiilor rusești din afara Kievului, în data de 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
17/18Primarul Kievului, Vitali Kliciko, vizitează un punct de control al Forțelor de Apărare Teritorială ucrainene în Kiev, pe 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
18/18Un copil își ia rămas bun de la tatăl său prin fereastra unui tren care pleacă de la Kiev spre Lviv, în gara centrală din Kiev, pe 6 martie.
Ucraina acuză că forțele ruse au lansat sute de rachete și atacuri de artilerie în întreaga țară, în ultimele zile, inclusiv lansarea de bombe puternice asupra zonelor rezidențiale din Cernihiv, un oraș situat la nord de capitala Kiev.
Secvența anterioară
Secvența următoare
A fost cea mai explicită declarație a Rusiei de până acum despre condițiile pe care vrea să le impună Ucrainei pentru a opri ceea ce ea numește „operațiune militară specială”, aflată acum în a 12-a zi.
Peskov a declarat pentru Reuters într-un interviu telefonic că Ucraina cunoaște condițiile și că li s-a spus că „toate acestea pot fi oprite într-o clipă”.
Nu a existat o reacție imediată din partea ucraineană.
Rusia a atacat Ucraina din nord, est și sud, lovind orașe precum Kiev, Harkov și portul Mariupol.
Invazia lansată pe 24 februarie a provocat cea mai gravă criză a refugiaților din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, a provocat indignare în întreaga lume și a dus la sancțiuni grele asupra Moscovei.
Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.
