Linkuri accesibilitate

Populist anti-islam şi anti-UE câștigă alegerile în Olanda


Partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a câștigat alegerile din Olanda.
Partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a câștigat alegerile din Olanda.

Geert Wilders e învingătorul surpriză al alegerilor olandeze de miercuri. Wilders a promis să oprească imigrația, să reducă plățile Olandei către UE și să blocheze intrarea oricăror noi membri, inclusiv a Ucrainei. Victoria sa a zguduit politica olandeză și trimite un șoc în întreaga Europă.

După 25 de ani în parlament, Partidul Libertății (PVV) este pe cale să câștige 37 din cele 150 de locuri în parlament, cu mult înaintea celui mai apropiat rival al său, o alianță de stânga, pro-UE.

Se așteaptă ca alianța laburist-verde a lui Frans Timmermans să ocupe locul al doilea, cu 25 de locuri, un salt important față de cele 17 actuale. Dilan Yeșilgöz, succesorul premierului în exercițiu Mark Rutte la conducerea VVD, de centru-dreapta, a suferit pierderi grele și este pe cale să obțină 24 de locuri, cu 10 mai puține decât înainte, potrivit primelor rezultate.

Frans Timmermans exclude orice participare într-un guvern condus de Geert Wilders.
Frans Timmermans exclude orice participare într-un guvern condus de Geert Wilders.

„PVV-ul nu mai poate fi ignorat...Vom guverna”, a spus Geer Wilders la aflarea rezultatul alegerilor, după numărarea majorității voturilor exprimate.

Geert Wilders, în vârstă de 60 de ani, a exploatat cu succes frustrarea larg răspândită în societatea olandeză privind migrația și a promis „granițe închise”.

Wilders vrea inclusiv să organizeze un referendum pentru ieșirea din UE, numit „Nexit”, cu toate că a recunoscut că nu există o dispoziție națională pentru a face acest lucru.

În trecut el a avut declarații contondente la adresa migranților. A descris islamului drept „o ideologie a unei culturi retardate”, iar pe marocani i-a numit „gunoaie”.

În campania electorală, însă, el și-a temperat retorica anti-islam și a spus că există probleme mai presante în acest moment. În schimb, el s-a concentrat pe preocupările economice crescânde, promițând să rezolve criza locuințelor și să abordeze inflația.

Potrivit BBC, în 2022, migrația netă în Olanda s-a dublat și a depășit 220.000, parțial din cauza refugiaților din Ucraina. Problema a fost agravată de un deficit de aproximativ 390.000 de locuințe față de cât ar avea țara nevoie.

Unele dintre măsurile sale mai extreme propuse, care includ restabilirea controlului la frontieră, reținerea și deportarea imigranților ilegali și reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din interiorul UE, ar schimba fundamental statutul politic al Olandei.

Dilan Yeșilgöz, succesorul premierului în exercițiu Mark Rutte la conducerea VVD, de centru-dreapta, nu exclude o colaborare cu partidul lui Geert Wilder.
Dilan Yeșilgöz, succesorul premierului în exercițiu Mark Rutte la conducerea VVD, de centru-dreapta, nu exclude o colaborare cu partidul lui Geert Wilder.

În timpul campaniei, scrie BBC, Geert Wilders a profitat de nemulțumirea larg răspândită față de guvernul anterior, care nu s-a pus de acord asupra unor noi reguli de azil. Politologul Martin Rosema de la Universitatea din Twente, spune că acesta a fost unul dintre marile cadouri oferite de rivalii săi politici în campania electorală.

Înainte de vot, celelalte trei partide mari au exclus participarea la un guvern condus de Wilders din cauza politicilor sale de extremă dreapta. Dar noua realitate politică rezultată din alegeri ar putea schimba dispoziția celorlalte partide.

Fostul comisar european Frans Timmermans a declarat că nu va fi implicat într-un guvern condus de Wilders, promițând să apere democrația olandeză și statul de drept.

Următoarele opțiuni pentru o coaliție la guvernare pentru Wilders sunt următoarele partide: VVD, liberal de centru-dreapta, clasat pe locul al treilea, sub noul lider Dilan Yesilgöz, și un partid nou, „Noul Contract Social”, înființat de deputatul Pieter Omtzigt pe locul patru.

Geert Wilders a făcut un apel direct la rivalii săi politici să lucreze împreună și atât Yesilgöz, cât și Omtzigt l-au felicitat pentru succesul său.

Înainte de alegeri, Dilan Yesilgöz a insistat că nu va servi într-un cabinet condus de Wilders, dar nu a exclus să lucreze cu el dacă va câștiga.

Și Omtzigt a spus inițial că partidul său Noul Contract Social nu va lucra cu Wilders, dar acum spune că sunt „disponibili pentru a transforma această încredere [a alegătorilor] în acțiune”.

Pieter Omtzigt a spus inițial că partidul său, Noul Contract Social, nu va colabora Wilders, dar acum spare să se fi răzgândit.
Pieter Omtzigt a spus inițial că partidul său, Noul Contract Social, nu va colabora Wilders, dar acum spare să se fi răzgândit.

Liderii naționaliști și de extremă dreapta din Europa i-au lăudat realizările. În Franța, liderul Adunării Naționale, Marine Le Pen, a declarat că rezultatul alegerilor din Olanda „confirmă atașamentul tot mai mare față de apărarea identităților naționale”

În chesiunea războiului din Ucraina, ca și alți lideri de extremă dreapta de pe continent, Wilders a lăudat guvernarea lui Vladimir Putin, raliindu-se împotriva a ceea ce el a descris drept „rusofobie isterică” în Europa.Într- una dintre ultimele dezbateri dinaintea alegerilor, Wilders a declarat că nu va sprijini trimiterea mai multor arme Ucrainei.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG