Ce legătură e între un oligarh moldovean fugar, o criptomonedă cu sediul în Kârgâzstan și eforturile Rusiei de a eluda sancțiunile occidentale și de a construi un sistem financiar complet nou, separat de Occident?

Un indiciu a venit în septembrie, de la președintele rus, Vladimir Putin, care a participat la o ceremonie virtuală de inaugurare a unei noi sucursale a unei companii de servicii financiare în orașul portuar Vladivostok, de pe malul Oceanului Pacific.

Nu e genul de eveniment la care Putin ar participa, în mod normal. Lansări la apă de nave? Da. Ceremonii de acordare a medaliilor la Kremlin? Da. Deschideri de sucursale? Nu tocmai.

Însă compania în chestiune, A7LLC, nu e o firmă tipică de servicii financiare.

Printre directorii ei se numără Ilan Șor, un oligarh fugar implicat în ceea ce a fost numit „jaful secolului” – un scandal în care sunt implicați mai bine de 1 miliard de dolari furați din Republica Moldova. Co-directorul său executiv conduce a opta bancă ca mărime din Rusia, strâns legată de complexul militar-industrial rus, și se întâmplă să fie fiul unui fost prim-ministru rus și fost director al serviciilor secrete.

În discursurile adresate prin videoconferință lui Putin, cei doi s-au lăudat cu suma de bani pe care compania lor a gestionat-o în cele 11 luni de la înființarea A7: peste 7 trilioane de ruble (12,4 miliarde de dolari).

Dacă e adevărat, ei bine, e vorba de o grămadă de bani: ar însemna până la 12% din comerțul exterior al tuturor întreprinderilor rusești luate împreună, potrivit unui calcul.

Și mai este și criptomoneda companiei A7, lansată în ianuarie.

Botezată A7A5, moneda a înregistrat transferuri totale în valoare de 41,2 miliarde de dolari până în iulie; până în august, suma a crescut la 51,2 miliarde de dolari. În noiembrie, A7A5 – primul stablecoin (monedă digitală care poate fi folosită pe internet) din lume susținut de rubla rusească – a raportat un volum de aproximativ 79 de miliarde de dolari de la lansare, potrivit Chainanalysis, o firmă cu sediul la New York, care a făcut cercetări aprofundate asupra A7.

„Este o sumă fenomenală de bani. Este enormă pentru o organizație care nu exista acum un an”, afirmă Elise Thomas, cercetătoare australiană și autoare a mai multor rapoarte ale Center for Information Resilience, o organizație non-guvernamentală cu sediul la Londra, care se concentrează pe încălcarea drepturilor și crimele de război. „Este incredibil. Amploarea este cu adevărat semnificativă.”

„Implicarea personală a lui Putin în deschiderea biroului din Vladivostok m-a șocat, ca și faptul că era dispus să-și asume personal deschiderea A7”, a declarat ea într-un interviu.

Cu o legătură care se întinde de la Moldova la zgârie-norii strălucitori ai Turnului Federației din Moscova și până în Kârgâzstan, ai cărui lideri doresc ca mica țară din Asia Centrală să devină un centru al inovației în domeniul criptomonedelor, A7A5, spun oficialii occidentali și moldoveni, este esențial pentru eforturile Kremlinului de a atenua sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei totale a Ucrainei de către Moscova în 2022.

„Tokenul A7A5... este un instrument unic de eludare a sancțiunilor”, a declarat Andrew Fierman, șeful serviciului de informații de securitate națională la Chainanalysis.

Și nu doar evitarea sancțiunilor. Experții spun că obiectivul mai larg al Kremlinului este să construiască un sistem financiar paralel, în afara rețelelor existente, dominate de băncile occidentale și de dolarul american.

„Este o problemă importantă din cauza persoanei lui Ilan Șor și a faptului că acest sistem este conceput... pentru a încerca să funcționeze în afara sferei de influență a sistemelor financiare tradiționale denominate în dolari americani”, a declarat Carole House, fost consilier al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe pentru politica de securitate cibernetică.

„Este incredibil să vezi că acest tip de sprijin vine direct de la guvern, dar nu este surprinzător, având în vedere obiectivele pe care le urmăresc, și anume compensarea impactului sancțiunilor”, a spus ea.

Eforturile nu au trecut total neobservate în Occident.

Pe 23 octombrie, Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni împotriva A7A5, A7 și companiile legate de ele, numind criptomoneda „un instrument important pentru finanțare a activităților care sprijină războiul de agresiune [al Rusiei]”.

Nici A7, nici A7A5 nu au răspuns cererilor de comentarii din partea RFE/RL. Ilan Șor nu a răspuns cererii pentru un interviu.

O Mecca central-asiatică pentru cripto

Cel puțin din 2021, guvernul de la Bișkek a încercat să transforme Kârgâzstanul într-un centru al criptomonedelor, căutând să atragă investitori, mineri și burse. În 2025, a raportat cel puțin 13 burse de criptomonede înregistrate și a pus bazele unei criptomonede naționale numite USDKG.

Documentele din registrul comerțului obținute de RFE/RL de la Ministerul Justiției din Kârgâzstan arată că emitentul stablecoin-ului A7A5 este o companie kârgâză numită Old Vector, care a fost înregistrată pentru prima dată în decembrie 2024. Documentele arată, de asemenea, că firma care furnizează moneda către Old Vector este A7-Kârgâzstan LLC.

Între ianuarie și iulie, sediul social al Old Vector era o casă mică și dărăpănată, înconjurată de clădiri mai noi și mai luxoase și de case unifamiliale.

În iulie, atunci când reporterii RFE/RL au vizitat casa, situată în spatele unui drum de pământ, după un gard metalic albastru ruginit și niște blocuri de beton, doi băieți care au răspuns la ușă au spus că nu știu de nicio companie înregistrată la adresa lor. Un vecin de alături a spus că nu există nicio companie cu acest nume la adresa respectivă.

Cam o lună mai târziu, sediul central al Old Vector s-a mutat la o altă adresă de la periferia orașului Bișkek, într-o clădire cu mai multe etaje numită South Park, în care sunt, în principal, apartamente.

Conform documentelor Ministerului Justiției obținute de RFE/RL, A7 a înregistrat o serie de companii interconectate în Bișkek.

A7-Kârgâzstan, înregistrată pe 17 ianuarie, e la etajele superioare ale unui complex care a fost centru comercial. Reporterii RFE/RL au încercat să meargă la etajul unde se aflau birourile, dar agenții de pază le-au blocat accesul.

O altă entitate legată de Șor, numită Evrazia, a înregistrat la Bișkek, de asemenea, mărci comerciale pentru mai multe companii cu denumiri similare. Înființată la Moscova ca organizație non-profit, Evrazia a fost implicată într-o serie de activități menite să destabilizeze alegerile din Republica Moldova.

Uniunea Europeană a impus în octombrie 2024 sancțiuni împotriva Evrazia.

Deși a fost lansată în ianuarie, A7A5 nu a început să tranzacționeze public decât în februarie, când a apărut pe o bursă de criptomonede din Moscova numită Garantex.

„Garantex a fost supusă de ani de zile unei atenții sporite din partea autorităților de aplicare a legii din Occident, care au susținut că servea drept canal pentru fonduri utilizate în spălarea de bani, ransomware, piraterie informatică și încălcări ale sancțiunilor. Bursa era populară deoarece oferea, printre altele, o modalitate ușoară de a schimba criptomonede cu stablecoins mai populare, cum ar fi USDT, care este legată de dolar, facilitând retragerea de numerar pentru monede mai puțin volatile.

În 2022, Departamentul Trezoreriei SUA a aplicat sancțiuni financiare companiei Garantex.

Însă abia trei ani mai târziu, bursa și-a încetat activitatea, după ce doi dintre principalii operatori ai Garantex au fost acuzați de spălare de bani de către un mare juriu american.

Autoritățile americane au confiscat mai multe site-uri web ale Garantex. Agențiile germane și finlandeze au confiscat serverele care găzduiau operațiunile Garantex. Serviciul Secret al SUA a confiscat, de asemenea, peste 26 de milioane de dolari în criptomonede, bani despre care oficialii au afirmat că au fost utilizați pentru spălarea de bani.

În săptămânile de dinaintea și de după confiscarea din martie 2025, analiștii au afirmat că miliarde de monede A7A5 au fost transferate de la Garantex către o nouă bursă numită Grinex, care a fost înregistrată pentru prima dată în Kârgâzstan în decembrie anul precedent. Marea majoritate a tranzacțiilor A7A5 au loc acum pe Grinex și pe o bursă mai mică numită Meer.kg.

Legătura dintre Grinex și A7 nu este clară. Un cetățean kârgâz numit în documentele Ministerului Justiției ca fondator al Grinex a refuzat să comenteze pentru RFE/RL dacă compania sa are legătură cu bursa de criptomonede cu același nume.

Cu toate acestea, anchetatorii financiari americani afirmă că Grinex a fost creată special pentru a ajuta comercianții ale căror fonduri au fost înghețate la închiderea Garantex să-și recupereze banii – folosind A7A5.

Luptă acerbă la Chișinău

Republica Moldova e, de ani de zile, în centrul unei lupte acerbe între Europa și Rusia.

Alegerea, în 2020, ca președinte, a Maiei Sandu, o economistă educată în Occident, care a lucrat la Banca Mondială, a înclinat balanța în favoarea Vestului. Șor vrea să încline balanța înapoi în favoarea Rusiei.

În 2014, Republica Moldova a fost zguduită de un scandal de fraudă bancară masivă, care a dus la sustragerea a peste 1 miliard de dolari din țară – aproape o optime din produsul intern brut (PIB).

Autoritățile l-au acuzat pe Ilan Șor că ar fi creierul „furtului secolului”, iar oligarhul a fugit din țară în 2019, împărțindu-și timpul între Israel și Moscova. În 2023, a fost condamnat – în lipsă – la 15 ani de închisoare de către un tribunal din Chișinău, iar partidul său politic omonim a fost interzis.

În timpul a cel puțin trei campanii electorale, oficialii moldoveni și occidentali au afirmat că Șor a încercat în repetate rânduri să cumpere voturi, să răspândească dezinformare și chiar să recruteze și să antreneze tineri moldoveni pentru a stârni tulburări și a provoca poliția. Printre schemele pe care oficialii spun că le-au descoperit se numără transferuri de bani către moldoveni folosind carduri bancare emise de Promsviazbank, banca rusă de stat cu care a colaborat Șor.

Oligarhul a colaborat cu „persoane fizice ruse pentru a crea o alianță politică care să controleze parlamentul Moldovei, care ar fi susținut apoi mai multe acte legislative în interesul Federației Ruse”, a declarat Departamentul Trezoreriei SUA în octombrie 2022, când Șor a fost sancționat pentru prima dată.

În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale de anul trecut, autoritățile din Republica Moldova l-au acuzat pe Șor că a orchestrat o schemă prin care a transferat peste 15 milioane de dolari din bănci rusești în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Schema includea trimiterea de carduri bancare preîncărcate, utilizând sistemul rus de plăți cu cardul „Mir”, către persoane care puteau merge în regiunea separatistă Transnistria pentru a retrage numerar. Transnistria, care face parte oficial din Republica Moldova, funcționează într-o zonă juridică gri, având legături economice strânse cu Moscova.

Grupul non-profit Evrazia al lui Șor, cu sediul la Moscova, a recrutat, de asemenea, sute de tineri moldoveni pentru a participa la un program „educațional”, oferindu-le călătorii gratuite în Rusia, mese rafinate și șansa de a câștiga milioane de ruble sub formă de granturi.

Premierul Republicii Moldova a declarat ulterior că agenții ruși au cheltuit în total aproape 220 de milioane de dolari pentru a încerca să influențeze votul din 2024, pe care Maia Sandu l-a câștigat cu aproximativ 55% din voturile exprimate.

Un referendum simultan, în care moldovenii au fost întrebați dacă doresc aderarea la Uniunea Europeană, a fost aprobat, dar rezultatul a fost mult mai strâns decât se prevăzuse.

Cu numai câteva zile înainte de alegerile parlamentare din septembrie, autoritățile din Republica Moldova au spus că au mai descoperit o campanie de destabilizare și au făcut percheziții în zeci de locuri din țară, în urma cărora au arestat mai mult de 70 de persoane. Unii dintre cei arestați ar fi fost în tabere de pregătire din Bosnia și Serbia pentru a se antrena să se confrunte și să provoace poliția. Campania, au declarat autoritățile moldovene, a folosit „rețeaua grupului Șor și resurse externe”.

„Nu cred că evitarea sancțiunilor și interferența politică [moldovenească] sunt direct legate”, a spus Thomas. „Cred că evitarea sancțiunilor este principalul obiectiv în acest moment. Acestea fiind spuse, este evident că Șor are interese personale semnificative în Moldova și probabil că îi pasă foarte mult de acest lucru la nivel personal”.

„Ce face Șor nu este doar o problemă moldovenească”, a declarat un oficial moldovean care a vorbit cu condiția să nu îi fie dezvăluit numele. „El oferă Rusiei un serviciu, acela de a eluda sancțiunile, și câștigă bani din asta.”

Promsviazbank nu a răspuns la mesajele prin care i s-a solicitat un comentariu.

„O infrastructură rezistentă la orice influență străină”

Începând cu aproximativ 2022, o mare parte a sistemului bancar rus a fost izolată de rețelele financiare occidentale, ca răspuns la războiul din Ucraina. Sectorul bancar a fost izolat de SWIFT, sistemul esențial pentru operațiunile bancare globale, Visa și Mastercard au izolat Rusia de sistemele lor de plăți, iar băncile occidentale au înghețat conturile guvernului rus.

Ca urmare, autoritățile ruse au încercat să construiască un sistem financiar paralel. Alte țări și-au manifestat sprijinul pentru acest efort – printre ele, China, Brazilia, India și alte economii importante.

„Dezvoltarea tokenului A7A5 pare a fi următorul pas logic în eforturile Rusiei de a dezvolta sisteme de plată alternative pentru a eluda sancțiunile”, a spus Fierman.

În timp ce Putin privea evenimentul din 4 septembrie de la Vladivostok, Șor părea nervos și se mișca dintr-o parte în alta în timp ce descria obiectivele „hub-ului financiar” numit Centrul Financiar și de Decontare Internațional din Extremul Orient.

„Până în prezent, în zece luni de activitate, am făcut tranzacții în valoare de peste 7,5 trilioane de ruble”, a spus el. „Astăzi, având în vedere că peste 50% din toate tranzacțiile noastre sunt către țări asiatice, am decis să deschidem un centru financiar aici.”

Alături de Șor era co-directorul său, Piotr Fradkov, care conduce din 2018 Promsviazbank, cu sediul la Moscova. Tatăl lui este Mihail Fradkov, prim-ministru al lui Putin în perioada 2004-2007 și director al Serviciului de Informații Externe timp de nouă ani după aceea.

Cunoscută sub numele de PSB, Promsviazbank a fost naționalizată de guvernul rus în același an, în contextul unei crize bancare, și reorientată pentru a deservi sectorul industrial militar în creștere al Rusiei. În 2022, PSB a fost lovită de sancțiuni ale Trezoreriei, la fel ca Piotr Fradkov.

Promsviazbank deține 49% din A7. Rublele la care este ancorată moneda A7A5, făcând-o stablecoin, sunt depozite deținute de bancă.

A7 are sediul în zgârie-norii moderni și strălucitori ai Federation Tower din Moscova – același loc în care au fost înregistrate Garantex și mai multe companii suspectate de a fi implicate în scheme de ransomware cunoscute.

A7 face, de asemenea, eforturi pentru a deveni o companie „fizică”, deschizând sucursale pentru clienți, unde aceștia pot face depozite, retrage numerar, tranzacționa criptomonede și efectua plăți transfrontaliere. În afară de Moscova și Vladivostok, compania afirmă că înființează sucursale în orașe din străinătate, precum Harare, Zimbabwe, și Lagos, Nigeria.

În iulie, A7 a anunțat că clienții PSB vor putea cumpăra tokenuri A7A5 folosind cardurile bancare PSB.

În aceeași lună, Uniunea Europeană a vizat pentru prima oară A7, afirmând că aceasta era „legată de eforturile de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE”.

În aceeași perioadă, numărul de monede A7A5 aflate în circulație a crescut cu peste 240%, potrivit Elliptic, o firmă de analiză, cu transferuri zilnice de A7A5 în valoare de peste 1 miliard de dolari.

Companiile și persoanele fizice din China sunt considerate cele mai mari utilizatoare ale platformelor de plată A7 până în prezent, potrivit documentelor de marketing corporativ publicate online și evidențiate de Center for Information Resilience.

Autoritățile occidentale se străduiesc să țină pasul.

La jumătatea lunii august, cu aproximativ trei săptămâni înainte ca Șor și Fradkov să apară în videoconferința cu Putin, autoritățile americane și britanice au impus sancțiuni suplimentare asupra A7 și a mai mult de o jumătate de duzină de companii interconectate, printre care Grinex și Old Vector.

Cu toate acestea, o lună mai târziu, capitalizarea totală de piață a A7A5 – practic, valoarea tuturor monedelor aflate în circulație – a crescut vertiginos cu aproape 250%, devenind cea mai mare stablecoin necorelată cu dolarul american.

„Am demonstrat deja că o monedă digitală națională poate fi nu numai o alternativă la dolar, ci și un motor al schimbării globale”, a declarat A7A5 într-o postare triumfătoare pe Telegram.

Pe 23 octombrie, Uniunea Europeană a răspuns cu mai multe sancțiuni care vizează activele criptografice legate de Rusia și cu a doua rundă de sancțiuni care vizează A7.

A7A5 a ridiculizat anunțul într-o postare pe Telegram.

„Ce va schimba asta? Nimic!”, a spus compania. „Pentru că, încă de la început, am construit o infrastructură rezistentă la orice influențe și restricții externe.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.