Omul de afaceri Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost condamnat în septembrie 2021 la 11 ani și 9 luni de închisoare cu executare în dosarul privind deturnarea fondurilor europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac - Arad, de aproximativ 22 de kilometri.
Consecința directă a schimbării destinației banilor primiți pentru construcția autostrăzii este însăși nerealizarea proiectului și suspendarea plăților de către Comisia Europeană.
Iordache a mai fost acuzat de procurorii anticorupție de fals în înscrisuri și alte fapte și trimis în judecată în aprilie 2013 de Direcția Națională Anticorupție și condamnat în primă instanță, în decembrie 2017, la şase ani şi trei luni de închisoare cu executare. După contestarea deciziei la Curtea de Apel Bucureşti, a primit o sentință și mai mare.
Condamnarea de aproape 12 ani a primit-o de la judecătoarele Daniela Panioglu, exclusă de cinci ori din magistratură, şi Adina-Adriana Radu.
Ce spun procurorii
Iordache, ca administrator al SC Romstrade SRL, a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 31.519.960 lei.
Banii reprezentau o parte din avansul încasat de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNADNR) pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22,3 km, lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.
Banii au fost folosiți pentru achitarea unor datorii restante ale societății pe care o administra Iordache, pentru a susține societățile din grupul de firme pe care le controla direct sau prin persoane interpuse, precum și în scop personal, după retragerea unor sume în numerar.
Concret, banii destinați construcției primului tronson de autostradă au fost folosiți în alte scopuri, după cum urmează:
- achitarea a unor datorii în valoare de 9.724.780 lei ale societăților în care Nelu Iordache era direct interesat, între care o companie de transport aerian, plăți făcute în baza unor contracte ce nu aveau legătură cu derularea contractului pentru autostradă.
Pentru asta, el i-a pus pe angajații săi să falsifice mai multe facturi emise de furnizori, astfel încât să pară că plățile erau pentru lucrările la autostrada pentru care primise banii de la CNADNR.
- retragerea în numerar a sumei de 9.861.000 lei pentru achiziția unor terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive în numele SC Romstrade.
Pentru a crea o aparență de legalitate a retragerilor, Iordache a semnat personal 7 dintre aceste contracte, iar în ceea ce privește alte 20 de operațiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, i-a pus pe angajații săi să falsifice documente justificative.
- rambursarea de dobânzi și comisioane restante totalizând 2.073.212,20 lei aferente unui contract de credit cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară și impozit aferente achiziționării unui teren în comuna Adunații Copăceni , precum și pentru materiale, lucrări și servicii de consultanță și transport necesare proiectului de construcție, a unui complex în comuna Adunații Copăceni.
Toate aceste plăți nu aveau legătură cu proiectul de construcție a autostrăzii.
Pentru a disimula adevărata proveniență a banilor, și anume avansul încasat de la CNDNR SA și pentru a-i folosi in interes propriu și al societăților în care era interesat, Iordache ar fi trecut acești bani, pe bază de facturi ce atestau operațiuni fictive, prin anumite firme.
Apoi banii s-au întors cu explicația „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC Romstrade deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operațiunile de plăți aferente contractului pentru construirea autostrăzii.
Suma ce a făcut obiectul acestor operațiuni de spălare a banilor este de 25.000.000 lei.
Consecința directă a schimbării de către SC ROMSTRADE SRL a destinației fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac – Arad o constituie nerealizarea proiectului și suspendarea plăților de către Comisia Europeană.
Procurorii au reținut că, pentru îndeplini condițiile de participare la licitația organizată de CNADNR, societatea lui Iordache avea nevoie de susținerea asociaților săi de la două firme partenere în proiect, pe care i-a indus în eroare cu privire la modalitatea în care a asigurat finanțarea proiectului, ascunzându-le faptul că a încheiat un contract de finanțare cu BCR și a cesionat toate veniturile asocierii, fără acordul lor.
Așa că sumele cuvenite acestora nu au mai fost virate în conturile asociaților. Pentru a justifica acest lucru, inculpatul s-a prevalat de secretul bancar și a invocat presupusul refuz al BCR de a face plăți în lipsa unor scrisori de garanție emise în formatul și condițiile stabilite de bancă despre care susținea că le respingea toate scrisorile de garanție.
Pentru realizarea lucrărilor contractate, Iordache a semnat cu BCR un contract de facilitate de credit în baza căruia s-a obligat să direcționeze toate încasările rezultate din contractele atribuite în urma licitației privind proiectul Coridorul IV – Tronsonul Nădlac – Arad prin conturile deschise la BCR și să cedeze în favoarea băncii toate drepturile de încasare ce provin din contragaranțiile emise de către partenerii de asociere.
Pentru a obține încheierea acestui contract, Iordache i-a indus în eroare și pe reprezentanții BCR SA cu privire la faptul că este împuternicit de „Membrii AGA” să semneze cu banca contractul de creditare.
Fraudarea BCR s-a realizat prin prezentarea la plată a unor facturi și centralizatoare de plată fictive, a unor contracte de vânzare – cumpărare terenuri cu semnături false, a unor Hotărâri ale Adunării Generale a Asociaților cu semnături falsificate, prin utilizarea frauduloasă a facilității de creditare pe documente de livrare.
Astfel, pentru a obține acordarea facilității de credit pe documente de livrare, Iordache i-ar fi indus în eroare pe reprezentanții BCR, declarând în fals că are un titlu valabil asupra creanței rezultată dintr-o factură emisă către CNADNR, deși factura nu fusese aprobată de CNADNR.
Mai mult, pentru ca BCR să nu suspende plățile și să nu calculeze penalități contractuale, firma lui Iordache a prezentat la BCR o adresă falsificată din cuprinsul căreia rezultă că factura respectivă este înregistrată la CNADNR SA împreună cu situația de lucrări confirmată, iar plata acesteia se va face până la sfârșitului anului 2011.
De asemenea, în perioada iunie 2011 – noiembrie 2012, Iordache și însușit, ca administrator al SC Romstrade, suma de 79.624.828 lei semnând pentru crearea unei aparențe de legalitate, personal sau prin împuternicit, un număr de 136 de dispoziții de plată potrivit cărora ridicările de numerar constituie avans pentru achiziția de terenuri.
O parte din acești bani, respectiv 9.861.000 lei proveneau exact din avansul obținut de SC Romstrade SRL prin contractul de construire a autostrăzii Nădlac – Arad.
CNADNR s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.113.180.217,03 lei, reprezentând corecții, garanție de bună execuție și penalități calculate pentru valoarea avansului nerecuperat (555.972 lei).
Banca Comercială Română SA s-a constituit parte civilă cu suma de 69.298.785,36 lei (15,75 milioane euro), reprezentând prejudiciu ca urmare a încheierii și derulării contractului de facilitate de credit pentru finanțare investiții în infrastructură.
Firma parteneră Monteadirano Engeneharia Construcao SA s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.512.611,65 lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
