Linkuri accesibilitate

ONU: România aruncă 1,3 mil. de tone de mâncare la gunoi. Avem o lege a „risipei alimentare” însă e ineficientă


Mulți dintre oamenii străzii se hrănesc cu ceea ce aruncă alții. În imagine, un bărbat din Kîrghistan care scotocește într-o pubelă pentru a găsi de-ale gurii

Un studiu publicat joi de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produsă la nivel mondial ajunge la gunoi. Deși problema deșeurilor alimentare a intrat în ultimii ani în atenția factorilor decidenți ai UE, în România nu au fost efectuate studii serioase referitoare la acest subiect. Din acest motiv, reprezentanții ONU au folosit, pentru țara noastră, cifre estimative.

Potrivit estimării specialiștilor ONU, în fiecare an românii aruncă la gunoi o cantitate de 1,35 de milioane de tone de hrană. E vorba doar de alimentele sau mâncarea gătită ce sunt aruncate din gospodăriile românilor, pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nefiind niciun fel de date.

România se situează la media clasamentului european în ceea ce privește cantitatea de alimente pe care o aruncă, mai reiese din studiul publicat de ONU, analizat de Europa Liberă. Avem aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor ce ajung anual la pubelă, la fel ca și în alte țări vecine. Cehia și Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68/kg per cap de locuitor în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme.

Toate aceste țări, inclusiv România, au în comun lipsa unor studii credibile pe care ONU să le fi luat în calcul atunci când a stabilit cifrele. Din acest motiv, indicatorii au fost obținuți în baza unei estimări la care specialiștii au folosit metode științifice.

Mâncare aruncată la gunoi
Mâncare aruncată la gunoi

O lege privind diminuarea risipei alimentare a fost adoptată în România în 2016, actul normativ reglementând în special cum ar trebui să procedeze operatorii economici astfel încât alimentele să nu ajungă la gunoi.

Deși Legea 217 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 17 noiembrie 2016, normele metodologice de aplicare au fost reglementate de Guvern abia 8 februarie 2019.

Printre obligațiile pe care operatorii economici le au potrivit acestei legi se numără:

  • elaborarea unui plan anual de diminuare a risipei alimentare, pe care îl vor prezenta autorităților competente în domeniul risipei alimentare, la solicitarea acestora
  • realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente
  • adaptarea producției la condițiile de piață - cerere-ofertă, asigurarea trasabilității - plan de cultură în funcție de piața de desfacere;
  • măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente;
  • măsuri de redistribuire/utilizare a surplusului.

Importanța legii privind diminuarea risipei alimentare este minimalizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) într-o analiză de situație din 2019.

România a implementat legea împotriva risipei alimentare, însă este ineficientă

Specialiștii reclamă că legislația este ineficientă deoarece nu se adresează decât operatorilor economici, și nu celui mai mare producător de deșeuri alimentare: populația.

„În România, risipa alimentară se ridică la 6.000 de tone pe zi. România a implementat legea împotriva risipei alimentare, însă este ineficientă, pentru că are norme care „ating” marile lanțuri comerciale, unde risipa alimentară este prea mică în comparație cu cea a gospodăriilor. Prin comparație, în retail se produce 7% din risipa alimentară, în timp ce în gospodării, 49%. Alte 37 de procente se pierd în industria alimentară, 5% în alimentația publică și doar 2% în sectorul agricol”, arată INSP.

Situația la nivel european

Deși România și mai multe țări din Estul Europei nu au fost interesate până acum să realizeze studii detaliate cu privire la deșeurile alimentare irosite, continentul european oferă cele mai multe date precise în acest domeniu, raportat la alte zone de pe glob.

Alimente aruncate în Franța
Alimente aruncate în Franța

„În cele patru subregiuni ale Europei există o răspândire inegală a punctelor de date, Europa de Nord și de Vest având atât cel mai mare număr de puncte de date, cât și cel mai mare număr de țări reprezentate în toate sectoarele. Europa de Est are cea mai mică acoperire, fără estimări pentru retail”, se arată în raportul ONU.

Printre țările europene în care specialiștii ONU au o „încredere ridicată” în privința acurateții datelor se numără Danemarca, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Malta, Austria, Germania și Olanda.

Maltezii sunt recordmeni în Europa, cu 129 de kilograme de deșeuri alimentare pe cap de locuitor pe an, în timp ce austriecii risipesc cel mai puțin: 39 de kg/cap de locuitor pe an.

O cifră mare o regăsim și în Grecia – 142 kg/an/cap locuitor, însă în privința datelor din țara elenă specialiștii ONU au o „încredere medie”.

Situația la nivel global

Se estimează că 931 de milioane de tone de mâncare a fost risipite la nivel mondial în 2019, mai arată studiul. Aproape două treimi au provenit din gospodării, un sfert din industria alimentară și puțin peste 10% din cea de retail.

În același an, estimările arătau că 690 de milioane de oameni erau afectați de foamete, în timp ce 3 miliarde nu își permiteau să aibă o alimentație sănătoasă. ONU crede că aceste cifre ar putea crește pe fondul pandemiei cu Sars-Cov-2.

Un copil din Pakistan caută ceapă printre deșeurile alimentare aruncate de un supermarket
Un copil din Pakistan caută ceapă printre deșeurile alimentare aruncate de un supermarket

Dincolo de inechitatea socială, problema deșeurilor alimentare reprezintă și o sursă importantă de poluare, mai arată organizația.

„Se estimează că 8-10 la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt asociate cu alimente care nu sunt consumate (Mbow și colab., 2019, p. 200) - și totuși niciuna dintre contribuțiile determinate la nivel național la Acordul de la Paris nu menționează risipa de alimente (și doar 11 menționează pierderea de alimente) (Schulte și colab., 2020). Pe măsură ce impactul asupra mediului se acumulează pe parcursul ciclului de viață al produselor alimentare, risipa de alimente la nivel de consumator prezintă cea mai mare povară”, spun reprezentanții studiului.

XS
SM
MD
LG