Linkuri accesibilitate

Orbán vrea să fie sufleor și la teatre. Revista presei maghiare


Din 2010, când a revenit la putere, guvernul Orbán a reușit să preia controlul asupra ONG-urilor, asupra mediilor, a cercetării și a educației. Acum a venit rândul teatrelor.

Teatru foarte mic. Cuiele de la sicriul lui Ceaușescu. Daune morale: 1 leu. Autocrația e ca Terminator II. Materia întunecată a alimentației. Cea mai frumoasă cafenea din lume.

ARS POLITICA // Subiectul săptămânii care a trecut este o lege care reglementează activitățile culturale, votată miercuri, în formă atenuată, scrie HVG. Versiunea anterioară a legii delega guvernului competenţa numirii, în toate cazurile, a directorilor de teatru. Planul inițial a suscitat proteste virulente, cu o petiție semnată de peste 55 000 de cetăţeni şi o manifestaţie care a strâns luni la Budapesta peste 3 000 de protestatari, scrie Agerpres.

Artiștii sunt nemulțumiți pentru că legea poate limita independența instituțiilor teatrale și îngrădi libertatea artistică. Prin noua lege, FIDESZ a schimbat sistemul de finanțare al teatrelor, a înființat Consiliul Național pentru Cultură și a desemnat instituții care să răspundă de strategii culturale. De aici încolo, teatrelor le va fi mult mai greu. Începe războiul cultural, continuă articolul din HVG.

Din 2010, când a revenit la putere, guvernul Orban a reușit să preia treptat controlul asupra organizațiilor neguvernamentale, asupra mediilor, a cercetării și a educației, Ungaria fiind și prima țară din Uniunea Europeană care a forțat o instituție de învățământ americană, Universitatea Central Europeană, să plece din țară, scrie REL.

MODELUL PUTIN // „Autocrația tradițională este Terminatorul. Echipa lui Orbán e Terminatorul II”, titrează portalul 444, într-un interviu cu scriitorul britanic de origine ucraineană Peter Pomerantsev, autorul volumului Nimic nu e adevărat și orice e posibil.

Pomerantsev a petrecut zece ani în Rusia, între 2001 și 2010, urmărind cum se contura lumea suprarealistă a putinismului în industria de televiziune, în care aparențele sufocau total realitatea, născându-se, astfel, un nou mod de luptă politică. Moscova, scrie Pomerantsev, poate părea un sistem oligarhic dimineață, democrație după-masă, monarhie seara și stat totalitar noaptea. În astfel de regimuri, informația nu mai poate fi ascunsă total de ochii publicului, așa că noul instrument al cenzurii este zgomotul. Iar dacă reușești să îi zăpăcești complet pe oameni și să îi faci cinici, ai o armă la fel de eficientă ca interdicția severă de odinioară.

Autorul britanic consideră că noile autocrații sunt mult mai flexibile, știu să se adapteze mai bine unui mediu care se schimbă rapid decât o făceau dictaturile tradiționale, rigide. „Vechile regimuri autoritare erau mai dure și mai puțin flexibile. Față de autocrațiile tradiționale, regimurile lui Viktor Orbán, Aleksandar Vučić sau Vladimir Putin sunt ca Terminator 2 față de prima parte a filmului. În prima parte, Arnie era mai greoi și mai rigid. În a doua parte, Terminatorul își poate deja schimba forma. Aceste regimuri au capacitatea de a lua noi și noi forme, într-o lume aflată mereu în mișcare, ceea ce constituie un avantaj uriaș.”

Tot despre autocrație vorbește și László Majtényi, jurist și fost Comisar pentru Protecția Datelor, într-un podcast al revistei MozgóVilág, în care spune că stenogramele ședințelor de guvern nu mai sunt secretizate, ci pur și simplu li se pierde urma.

DUPĂ 30 DE ANI

// László Tőkés a spus sâmbătă seara, în cadrul unei gale organizate la Timișoara cu ocazia celor 30 de ani scurși de la evenimentele din decembrie 1989, citându-l pe Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, că în capitala Banatului s-a declanşat o revoluţie adevărată, autentică, ea însă a continuat în stil sud-american. Revoluţia a fost urmată de alegeri libere, apoi de restaurare politică. Cu toate acestea, înaintarea spre calea europeană nu mai putea fi oprită. Episcopul a citat din Proclamaţia de la Timişoara, formulată în martie 1990 de Societatea Timişoara, fraza pe care o consideră valabilă şi azi: „nu considerăm Revoluţia încheiată. O vom continua paşnic, dar ferm”, scrie MTI.

// „Nu credeam, acum 30 de ani, că bătem cuiele la sicriul lui Ceaușescu.” Foter publică un interviu amplu cu jurnalistul Árpád Gazda, martor-cheie la evenimentele din 15 și 16 decembrie de la Parohia Reformată de pe str. Timotei Cipariu, locul de unde a pornit Revoluția de la Timișoara.

// László Tőkés a câştigat procesul împotriva foştilor conducători ai serviciilor secrete care l-au numit spion al Ungariei, după o sentinţă pronunţată de Curtea Apel din Bucureşti. Aceasta a revenit asupra hotărârii instanţei de fond care era defavorabilă lui László Tőkés, acordându-i daunele morale de 1 leu.

Suma trebuie plătită de Filip Teodorescu, fost locţiitor al comandantului serviciului de contraspionaj al Securităţii, împreună cu Ioan Talpeş, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), dar și de postul de televiziune Antena 3 şi de moderatorul său, Mihai Gâdea, care au oferit spaţiu celor doi foşti şefi ai serviciilor secrete pentru a-şi profera calomniile. Sentinţa nu este definitivă, împotriva ei se poate face recurs în 30 de zile de la comunicarea oficială, scrie Nethuszar.

BUDAPESTA NU CREDE ÎN LACRIMI // Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, a deschis vineri reprezentanţa de la Moscova a Agenţiei Ungare de Dezvoltare a Exportului (HEPA).

„Guvernul ungar are datoria să contribuie la succesul întreprinderilor maghiare pe piaţa rusă, aşa cum o fac marile ţări din Europa de Vest”, a declarat șeful diplomației ungare, citat de MTI. El a dat exemplu ţările membre din G7: Germania şi-a mărit anul trecut schimbul comercial cu Rusia cu 56 procente, Franţa, cu 40 procente, iar Italia cu 37 procente.

HEPA şi-a deschis la Moscova al cincilea birou de parteneriat regional după cele din Tokyo, Shanghai, Istanbul şi Belgrad.

PEACE // Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, l-a primit, vineri, la sediul ministerului, pe ambasadorul Ungariei în România, Botond Zákonyi, mulţumindu-i pentru contribuţia adusă de Ungaria consolidării securităţii flancului estic prin participarea la structurile aliate de comandă şi control de pe teritoriul ţării noastre, scrie Kronika, citând Agerpres.

ESTE SAU NU ESTE? // Guvernul României alocă anual fonduri destinate sprijinirii minorităților etnice. Suma alocată în 2018 comunității maghiare din Transilvania a fost de 26 de milioane de lei (5,5 milioane de euro). Banii primiți de la Guvern sunt gestionați, prin lege, de organizațiile care reprezintă minoritățile în Parlament. În cazul maghiarilor, suma intră în vistieria UDMR.

Multă vreme, Uniunea n-a făcut publică nicio informație pe site-ul ei despre felul în care au fost cheltuiți acești bani, respingând solicitările în acest sens venite din partea presei, scrie platforma de investigații Átlátszó.hu, care din 2016 monitorizează deconturile făcute de UDMR către Departamentul pentru Relații Interetnice.

Publicația maghiară a început apoi să solicite informații de la UDMR. Neprimind niciun răspuns, s-a adresat instanțelor judecătorești. Astfel, în octombrie 2018, au fost două sentințe judecătorești care spun foarte clar că UDMR cade sub incidența Legii 544/2001, referitoare la accesul liber la informații. Numai că UDMR spune că este o organizație civică, deci nu are responsabilitățile unei instituții publice. Mai multe detalii, în articolul din Átlátszó.

THE DARK SIDE OF THE FOOD // Eștie ceea ce mănânci, spune o vorbă celebră. Dar știm, oare, cu adevărat, ce mâncăm și ce efecte are compoziția chimică a alimentelor asupra sănătății și a bolilor noastre? La această întrebare au încercat să răspundă specialistul în rețele Albert-László Barabási și echipa sa, publicând recent în Nature un studiu pe această temă, despre care scrie Portofolio. Studiul arată, printre altele, că în mâncărurile pe care le consumăm sunt aproape 27 000 de molecule diferite. Cele mai multe dintre ele sunt încă necunoscute, astfel că putem spune despre ele că formează materia întunecată a alimentației.

FFW // Fără fraude, FIDESZ nu ar fi obținut două treimi din voturi la alegerile parlamentare de anul trecut, anunță Euronews, citând un raport realizat de Unhack Democracy Europe. // Consiliul Concurenței (CC) din Ungaria a amendat Facebook cu 1,2 miliarde de forinți (17,4 milioane de lei), scrie HirKlikk. Este cea mai mare amendă din istoria CC în chestiuni de protecție a consumatorilor. // Se cunosc câștigătorii Esterházy Art Award pe 2019. // FNA: Ungaria este printre cele patru state ale lumii care nu au nici minister al mediului, nici o autoritate independentă de protecția mediului. Compania nu este foarte selectă: Arabia Saudită, Somalia și Tanzania. // Index: A murit Imre Varga, unul dintre cei mai importanți sculptori ai Ungariei în secolul trecut. // SzeretlekMagyarorszag: Cafeneaua NewYork din Budapesta este cea mai frumoasă din lume, scriu jurnaliștii de la CNN Travel.

Facebook Forum

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG