Linkuri accesibilitate

Organizatorii Jocurilor Olimpice le cer scuze creștinilor care s-au simțit ofensați de o scenă din ceremonia de deschidere


Organizatorii Jocurilor Olimpice Paris 2024 au prezentat duminică scuze catolicilor şi altor grupuri creştine indignate de o scenă din ceremonia de deschidere.

Scena, care a fost interpretată de ce mai mulți ca o evocare a „Cinei cea de taină”, a lui da Vinci, cu drag queens, un model transgender și un personaj care-l întruchipa pe zeul grec al vinului, Dionisos, a stârnit indignarea Bisericii Catolice şi a dreptei religioase din America, scrie Reuters.

Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniei de deschidere, a spus că subversia religioasă nu a fost niciodată în intenția sa. El a spus că scena nu a fost inspirată de „Cina cea de taină”, ci descrie o sărbătoare păgână a zeilor Olimpului.

Parodia, realizată pe fundalul râului Sena, a fost menită să ajute la conștientizarea „absurdității violenței întrei ființele umane”, au scris organizatorii pe X.

Comitetul a fost nevoit să își ceară scuze după ce spectacolul a provocat indignare în rândul catolicilor, grupărilor creștine și politicienilor conservatori din întreaga lume.

„Este clar că nu a existat niciodată intenția de a arăta lipsă de respect față de vreun grup religios. [Ceremonia de deschidere] a încercat să sărbătorească toleranța comunității”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parisului 2024, Anne Descamps, într-o conferință de presă.

„Credem că această ambiție a fost realizată. Dacă oamenii s-au simțit jigniți, ne pare foarte rău.”

Franța are o bogată moștenire catolică, dar are și o lungă tradiție de secularism și anticlericalism.

Blasfemia este legală și este considerată de mulți un pilon esențial al libertății de exprimare.

Susținătorii tabloului au lăudat mesajul său de incluziune și toleranță.

Biserica catolică din Franța a declarat că deplânge o ceremonie care „a inclus scene de batjocură la adresa creștinismului”.

Monseniorul Emmanuel Gobilliard, un delegat al episcopilor francezi la Jocurile Olimpice, a declarat că unii sportivi francezi au avut probleme cu somnul din cauza controversei pe subiectul artistic.

Arhiepiscopul Charles Scicluna, cel mai înalt oficial catolic din Malta și oficial al puternicului birou doctrinar al Vaticanului, a declarat că l-a contactat pe ambasadorul Franței la Valletta pentru a se plânge de „insultă gratuită”.

Conferința episcopală italiană a spus că ceea ce ar fi trebuit să fie o sărbătoare a culturii franceze a luat o „întorsătură neașteptat de negativă, devenind o paradă a erorilor banale, însoțite de ideologii banale și previzibile”.

Un articol din Avvenire, ziarul italian cotidian afiliat bisericii catolice, a scris: „Nu ne considerați bigoți moraliști, dar ce rost are să trăim fiecare eveniment global, chiar și unul sportiv, ca și cum ar fi un Gay Pride?”

„Deschiderea Jocurilor Olimpice insultând miliarde de creștini din întreaga lume a fost un început foarte prost, dragi francezi”, a declarat Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreapta, un partid din guvernul de coaliție al Giorgiei Meloni.

Premierul ungar, Viktor Orbán, a vorbit despre „vidul moral al vestului” în discursul ținut la Băile Tușnad.

Unii comentatori au spus că controversa a fost un alt exemplu de războai cultural specific secolului XXI, alimentat de știri și de rețele sociale, scrie The Guardian.

„Am vrut să vorbim despre diversitate. Diversitatea înseamnă a fi împreună. Am vrut să includem pe toată lumea, la fel de simplu”, a spus Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniei de deschidere.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG