Guvernul a amânat miercuri, prin ordonanță de urgență, intrarea în vigoare a completurilor de trei judecători. Ministrul Justiției, Stelian Ion, spune că a folosit calea ordonanței de urgență pentru că nu există timpul necesar pentru a se interveni în parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la 1 ianuarie.
Ce prevede ordonanța de urgență:
(1) Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
(2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2023. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv se judecă în complet format din 2 judecători.
Într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook, Stelian Ion spune că creșterea numărului de judecători care să judece apeluri ar fi dus la blocarea instanțelor de judecată și la supraaglomerarea activității judecătorilor, crescând astfel și termenul de soluționare a dosarelor.
„Astăzi am adoptat în Guvern o ordonanță de urgență prin care s-a dispus amânarea aplicării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completurilor de apeluri, atât în materie civilă, cât și în materie penală până la data de 31 decembrie 2022. Creșterea de la 01.01.2021 a numărului de judecători care ar urma să judece apeluri (3 judecători în loc de 2) ar fi avut drept efect producerea unor blocaje grave în funcționarea instanțelor de judecată și supraaglomererea activității judecătorilor, cu consecințe negative asupra duratei de soluționare a proceselor într-un termen rezonabil”, spune ministrul Justiției.
El a amintit că solicitarea acetei reglementări a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, cu argumente solide, în baza unei analize cu privire la consecințele aplicării de la 1 ianuarie a prevederilor referitoare la compunerea completurilor de apel de 3 judecători.
De asemenea, proiectul de ordonanță de urgență a fost avizat favorabil de CSM și de Consiliul legislativ. Pe 28 decembrie, CSM a transmis ministerului o adresă în care amintește despre avizul favorabil pe care l-a dat pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență și necesitatea de a interveni imediat pentru evitarea unor consecințe negative.
„De la preluarea mandatului de ministru am analizat variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave și am ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la la 01.01.2021. Așadar singura opțiune de evitare a acestor probleme a rămas ordonanța de urgență”, spune Stelian Ion.
În ceea ce privește referendumul din mai 2019, care se referea, printre altele, și la consultarea populației cu privire la posibilitatea modificării prin OUG a legislației penale și a legilor justiției, ministrul face următoarele precizări:
- Scopul acestui referendum a fost acela de a proteja legislația penală și de organizare judiciară de intervenții neașteptate și nocive care, în perioada referendumului, păreau iminente.
- Un referendum organizat cu obiectivul clar al protejării valorilor ocrotite prin legea penală și al protejării sistemului judiciar de intervenții brutale nu poate fi invocat într-un scop contrar.
- După cum a precizat CCR, referendumul a fost unul consultativ, cu efecte politice, nu juridice, iar din punct de vedere politic, adoptarea acestei ordonanțe de urgență reprezintă un act de responsabilitate, în favoarea sistemului judiciar, exact în spiritul acestui referendum.
- Prin conținutul său, OUG adoptată astăzi nu conține reglementări de substanță, prin care să fie modificate instituții judiciare (nu desființăm SIIJ, spre exemplu, prin OUG), ci vizează doar o prorogare a intrării în vigoare a unor dispoziții care țin de buna administrare a justiției.
- Reamintesc împrejurarea că, la începutul pandemiei, Guvernul a fost nevoit să mai adopte o ordonanță de urgență care, formal, părea că vine în contradicție cu referendumul din 26.05.2019. Este vorba de OUG 28, prin care a fost modificat și completat Codul penal. Atunci nu au existat comentarii, deși situația era identică, în raport cu referendumul, spune ministrul.
